Avem certitudinea ca pe teritoriul Romaniei de astazi, cultura vinului a cunoscut o traditie de mai multe mii de ani, cu mult anterioara clipei formarii noastre ca popor. Legendele spun ca zeul vinului venerat de traci s-ar fi nascut chiar in nordul Deltei Dunarii. Mult mai graitoare si vrednice de crezare sunt amforele antice grecesti care demonstreaza comertul cu vin desfasurat de timpuriu intre polisurile elene si davele din inima Daciei.
Spatiul carpato-danubiano-pontic a fost favorizat de pozitia geografica in sud-estul Europei, de apropierea Marii Negre, de caracteristicile climei precum si de specificul solurilor fertile. Astfel, nu este de mirare ca la scurta vreme stramosii nostri puneau bazele unei traditii care dainuie pana astazi.
In perioada medievala, faimoasele podgorii de la Scaieni (Prahova) amintite si de secretarul italian al lui Constantin Brancoveanu, Anton Maria del Chiaro in secolul al XVIII-lea, indestulau cu vinuri alese ospetele boierilor si domnitorilor nostri. Marele om de cultura Constantin Cantacuzino tine sa aminteasca la randul sau regiunea viticola pe faimoasa harta a Valahiei aparuta la anul 1700. De fapt, in aceasta perioada asa cum exista un "drum al postei", un "drum al olilor" care trazitau tara, tot asa exista si un "drum al vinului".
In prezent, doar aproximativ 1,7% din suprafata totala a terenului arabil din tara noastra este acoperit cu vita de vie. "Vinul Domnesc" al Moldovei, unul dintre cele mai apreciate de la noi, provine din podgoriile Cotnari. Din acest soi de struguri rezulta bauturi dulci apreciate odinioara si de Stefan cel Mare care a pus sa se construiasca special poduri, drumuri si pivnite pentru transportul si depozitarea lor.
In Muntenia nu se poate ca cineva sa auda de Dealul Mare si sa nu isi aminteasca sortimentele de vin rosu: Cabernet Sauvignon, Merlot sau Pinot Noir. Cu o suprafata de aproximativ 400 km patrati, aceasta este de departe cea mai compacta din tara. Vinurile sunt prelucrate in apropiere la Valea Calugareasca, Uralti, Cepura, Tohani sau Pietroasa. Alte bauturi de calitate se obtin in sud-estul tarii, aproape de litoralul Marii Negre unde media zilelor mangaiate de soare este de circa 300 pe an.
Transilvania se remarca in cea mai mare parte prin vinuri albe germanice obtinute din Feteasca Regala. Totusi, nicaieri in depresiune nu se obtin vinuri ca cele de pe Tarnave, faimoase pe masura vechimii lor.