nepot al regelui Constantin al Greciei. Cand in 1925 principele Carol alege sa plece din Romania pentru a continua relatia cu Elena Lupescu este exclus de la succesiune si din familia regala - va fi cunoscut sub numele de Carol Caraiman - si in fata hotararii inflexibile a regelui Ferdinand ceilalti oameni politici ai vremii, chiar si cei care il simpatizau pe Carol, sunt nevoiti sa accepte decizia. Iar micul Mihai devine printul mostenitor, iar dupa moartea regelui Ferdinand isi va incepe si prima sa domnie, din data de 20 iulie 1927 si pana pe 8 iunie 1930, si cum era in varsta de doar sase ani se instituie regenta alcatuita din unchiul lui Mihai, principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea si presedintele Inaltei Curti de Casatie, Gheorghe Buzdugan (dupa moartea acestuia, in toamna lui 1929, in locul sa va veni Constantin Sarateanu).
Chiar daca partidele politice pareau sa fi acceptat situatia de fapt, se faceau eforturi pentru a-l readuce pe Carol in tara, ceea ce se va si intampla in vara anului 1930, cand acesta revine si este primit cu un real entuziasm, devenind regele Carol al II-lea, in vreme ce Mihai ramanea urmasul la tron si Mare Voievod de Alba-Iulia. Este si momentul rupturii definitive dintre Carol al II-lea si mama lui Mihai, care este practic fortata sa se mute la Florenta, pret de mai multi ani vazandu-si foarte rar fiul. Va urma un deceniu de instabilitate si crize politice frecvente, schimbari de guvern si jocuri de culise care au slabit treptat viata politica romaneasca pana cand in 1938 regele Carol al II-lea isi va infiinta propriul regim politic, o dictatura regala si un partid unic in ton cu moda vremii, care insa nu vor mai reusi sa salveze situatia.
In septembrie 1940, dupa ce il numeste premier pe generalul Ion Antonescu, Carol al II-lea este fortat de acesta sa abdice, plecand in strainatate impreuna cu Elena Lupescu, iar tanarul Mare Voievod de Alba-Iulia devine pentru a doua oara rege, fiind uns chiar de Nicodim Munteanu, patriarhul Romaniei, la catedrala patriarhala din Bucuresti. Chiar daca din data de 6 septembrie Mihai este regele Romaniei, rolul sau real este mai curand decorativ, lipsit de o reala autoritate, Ion Antonescu avand practic puteri discretionare si luand toate deciziile politice importante. De altfel tensiunile dintre Mihai I si Ion Antonescu au fost frecvente. Pe 23 august 1944 Mihai I ia o decizie care atunci a surprins o buna parte a opiniei publice si pregateste alaturi de liderii partidelor istorice - dar si alaturi de reprezentanti ai partidului comunist - indepartarea de la putere a lui Ion Antonescu, acceptarea armistitiului oferit de fortele aliate si, cel mai important, declara razboi Germaniei, schimband astfel radical echilibrul militar existent in acel moment. Gestul regelui Mihai I starneste si astazi controverse, unii istorici considerand ca schimbarea taberelor ar fi fost mai curand o capitulare si o predare neconditionata - de altfel fortele sovietice au ocupat rapid tara, nerespectand termenii armistitiului care avea sa fie semnat oficial abia pe 12 septembrie 1944. Peste 130 de mii de militari romani au ajuns in lagarele din URSS iar Romania a fost obligata sa plateasca importante despagubiri de razboi. Potrivit majoritatii analistilor insa acest gest a scurtat razboiul cu cel putin sase luni, evitand pierderea a sute de mii de vieti.
Asa cum era de asteptat incepand din 1944 presiunile fortelor comuniste, sprijinite de URSS, au fost tot mai mari, si dupa indepartarea guvernului Radescu si impunerea guvernului condus de Petru Groza, Mihai I incearca sa reziste, ajungand chiar sa ceara demisia acestuia, fara rezultat, incalcandu-se astfel Constitutia in vigoare. Ca ultim gest de protest din 20 august 1945 si pana la inceputul anului 1946 Mihai I a refuzat sa promulge decretele prezentate de ministri, gest care avea sa capete denumirea de "greva regala", la care tanarul rege a fost nevoit sa renunte la presiunile partenerilor externi. Va fi fortat sa abdice pe 30 decembrie 1947, monarhia este abolita, Romania devine o republica populara, iar pe 3 ianuarie 1948 regele incepe un foarte lung exil.
Se casatoreste cu Regina Ana in iunie 1948, iar cuplul va avea cinci fiice. Locuiesc la Florenta iar din 1949 la Lausanne, stabilindu-se ulterior in Marea Britanie, unde va locui pana in 1956, an in care revine in Elvetia, unde vor ramane pentru peste patru decenii si jumatate. In acesti ani va lucra ca pilot de incercare, ca broker, a avut un mic atelier de tamplarie, o ferma de pui, fara sa uite Romania si urmarind tot ce se intampla in tara.
Dupa evenimentele din 1989 revine de cateva ori in Romania, insa relatiile cu noile autoritati sunt cel putin la inceput foarte tensionate. Daca in 1990 este practic intors din drum si fortat sa revina pe aeroport, obligat sa paraseasca Romania, in 1992 obtine aprobarea pentru o vizita oficiala care se dovedeste un imens triumf, confirmand ca fostul suveran se bucura de o surprinzatoare popularitate. Din 1997 fostul suveran a primit din nou cetatenia romana.
Regele Mihai a locuit impreuna cu Regina Ana la Aubonne, in Elvetia, din 2004, vizitand adesea Romania.
Ultimul rege al Romaniei a murit pe 5 noiembrie 2017 la locuinta sa din Aubonne dupa o lunga suferinta. Sotia sa, Regina Ana, a murit pe 1 august 2016.
Foto: wikimedia.commons.org, historia.ro
