Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2009
Editura Humanitas Fiction lanseaza in prezenta autorului miercuri, 28 octombrie, ora 18.30, la Carturesti (strada Arthur Verona nr. 13, in Ceainarie), romanul Ravensbruck de Steve Sem-Sandberg, in traducerea Lilianei Donose Samuelsson.
Vor vorbi: Ambasadorul Suediei la Bucuresti, Excelenta Sa Domnul Mats Aberg, Steve Sem-Sandberg, Sabina Fati, Cezar Paul-Badescu, Marius Chivu si Denisa Comanescu, director editorial Humanitas Fiction.
Ravensbruck Steve Sem-Sandberg este primul laureat al Premiului Marin Sorescu acordat de Institutul Cultural Roman din Stockholm in 2007.
Romanul Ravensbruck a fost nominalizat la Premiul August in 2003 si la Premiul pentru Literatura al Consiliului Nordic, in 2004.
'Romanul lui Steve Sem-Sandberg schiteaza portretul plin de culoare al unei femei fascinante si tabloul plin de atmosfera al unei Europe Centrale in destramare.'
Helsingsborgs Dagblad
Ravensbruck (Ravensbruck, 2003) prezinta povestea Milenei Jesenska, jurnalista, scriitoare si traducatoare ceha, care, cu pretul vietii, a militat pentru dreptul la libera exprimare. Milena Jesenska (1896-1944) este cunoscuta publicului romanesc prin prisma scurtei, dar intensei povesti de dragoste pe care a trait-o alaturi de Franz Kafka. Dar Milena, devenita pentru o vreme sotia filozofului Ernst Polak, reprezinta un exemplu de toleranta si tenacitate, un model de lupta pentru libertate individuala si nationala in egala masura, un simbol pentru poporul ceh. In Praga ocupata de nemti, Milena reuseste sa puna in miscare o adevarata organizatie clandestina, care salveaza vietile a numerosi refugiati, mai cu seama evrei. Macinata de boala si sleita de puteri, este trimisa, in urma unui proces in care fusese gasita nevinovata, in lagarul de la Ravensbruck, unde, in primavara anului 1944, isi va gasi sfarsitul.
Scriitor, jurnalist si eseist suedez, Steve Sem-Sandberg s-a nascut la Oslo in 1958. In prezent locuieste alternativ la Viena si Stockholm si este corespondent al prestigiosului ziar Svenska Dagbladet, la care a lucrat ca redactor-sef adjunct al Sectiei de cultura intre 1995 si 1998. Primul sau roman, De ansiktslosa (Omul fara chip, 1987), l-a adus in centrul atentiei criticii literare suedeze, care a recunoscut in el una dintre cele mai percutante voci ale generatiei sale. Scrieri: Theres (Theres, 1996), Allt forgangligt Ar bara en bild (Doar imaginea ramane, 1999), Harifran till allmanningen (De aici la bunul comun, 2005), De fattiga i Lodz (Napastuitii din Lodz, 2009).
Comunicat
EDITURA HUMANITAS
Octombrie 2009
