Radu Petrescu, romancier si critic literar roman, s-a nascut la Bucuresti pe 31 august 1927. Este considerat unul dintre precursorii scolii postmoderniste romanesti, precum si unul dintre cei mai mari autori romani de jurnale. A urmat cursurile Liceului „Ienachita Vacarescu" din Targoviste, unde a fost coleg cu Costache Olareanu, M.H. Simionescu si Tudor Topa, viitori scriitori ai grupului „Scolii de la Targoviste”. Din aceasta grupare literara au mai facut parte si Petru Cretia, Al George, Emilian Grigorescu, Theodor Enescu, Paul Gherasim, Horia Bernea si Adela Petrescu.
Radu Petrescu si-a continuat studiile la Bucuresti, absolvind in 1951 cursurile Facultatii de Litere si Filozofie. Obtine diploma de licenta abia in 1970 cu o lucrare despre G. Bacovia. Dupa terminarea studiilor activeaza timp de patru ani ca profesor la Petris si Prundu Bargaului, in judetul Bistrita. In 1955 renunta la cariera didactica si lucreaza ca functionar la Directia Centrala de Statistica, apoi ca laborant si biograf, pana in 1970.
Radu Petrescu publica primele articole in 1945, in revistele „Universul literar" si „Orizont". De-a lungul timpului a colaborat si cu revistele „Arta", „Convorbiri literare", „Cronica", „Luceafarul", „Ramuri", „Romania literara" si „Viata romaneasca". Editorial, a debutat in anul 1970 cu Matei Iliescu, roman recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor. A urmat volumul Proze, in 1971, O singura varsta, in 1975, apoi Ce se vede in 1979.
Ocheanul intors (1977), Parul Berenicei (1982), A treia dimensiune (1984) si Catalogul miscarilor mele zilnice (1999) sunt jurnalele care ii aduc scriitorului Radu Petrescu un inceput de notorietate. Adevarata consacrare a venit insa abia dupa moarte, cand prozatorii optzecisti au recunoscut in el un antemergator si, totodata, un mare artist. Radu Petrescu s-a stins din viata pe 1 februarie 1982.
Iunie 2014
A.I.
editor artline.ro