Numele Art Deco, provenind de la expozitia organizata in 1925 la Paris sub titlul Exposition Internationale des Arts Decoratifs Industriels et Modernes (Expozitia Internationala de Arte Decorative Industriale si Moderne), reprezenta in principal un elegant stil impus cu rapiditate in arta decorativa, in lumea modei, in designul de bijuterii, textile si mobilier, in decoratiunile interioare si arhitectura.Incepand ca un succesor modernist pentru Art Nouveau, Art Deco iesea in evidenta prin simplitatea mult mai potrivita productiei de masa.
De la rochiile scurte ale anilor '20 la accesoriile cu pene, moda a fost marele stapan al deceniului, hainele devenind un simbol al vietii mai libere, in care jazzul insemna nu doar muzica, ci si stralucire si tinerete. Modificarile au parut scandaloase conservatorilor, dar au atras ca un magnet tinerii. De la magia Hollywood-ului la petrecerile cu Charleston, la rochiile de seara, la costumele de golf, tenis sau inot, ori la hainele destinate calatoriilor, totul era in schimbare, iar Art Deco era directia generala.
Art Deco a aparut in prima faza ca o reactie la Art Nouveau, printre promotori fiind Josef Hoffmann (Viena) ce propunea un nou stil, din care erau eliminate excesele din Art Nouveau. Inca de la inceput se putea vedea directia in care avea sa evolueze curentul in urmatorii ani. Una dintre cele mai cunoscute creatii semnate de Hoffman a fost austerul Palais Stoclet din Bruxelles (1905 - 1911), cu mozaicuri murale realizate de Gustave Klimt. Atunci totul era inedit si surprinzator de avangardist pentru epoca, marcand tranzitia de la Art Nouveau la Art Deco. In 1903 Hoffman va fonda Wiener Werkstatte, un atelier in care va produce unele dintre primele modele Art Deco.
Ideile si conceptele noului stil au ajuns si la Paris in 1910, cu ocazia unei expozitii de arta decorativa, care reunea creatiile unor artisti din Munchen si Viena la Luvru. Vizitatorii au avut surpriza sa descopere in expozitie un nou stil, bazat pe simplificarea stilului neoclasic Biedermeier de la inceputul secolului XIX si artei populare, intr-o surprinzatoare antiteza fata de Art Nouveau. In acelasi an un alt eveniment cultural soca Parisul si anunta finalul unei epoci artistice. La Ballets Russes se punea in scena Seherezada de Diaghilev.
Leon Bakst crease decoruri orientale si costume in culori puternice si socante pentru gusturile spectatorilor. In ciuda reticentei unor critici, in scurt timp moda pariziana era marcata de cererea in crestere pentru motive si modele exotice. Paul Poiret a fost unul dintre primii creatori care au raspuns acestei cereri. In 1912 acesta infiinteaza propria scoala de design, Atelier Martin, unde stilul Art Deco va fi dezvoltat si promovat cu insistenta. Peste mai putin de un deceniu cubismul va influenta atat publicitatea si designul produselor, cat si moda.
Coco Chanel avea sa foloseasca in creatiile sale culori si forme cubiste, asortate cu bijuterii Art Deco. Noul stil a fost radical influentat de exotism, de la sculptura africana, la arta Egiptului Antic si a Americii de Sud sau vechea arta elena. Sub influenta deloc neglijabila determinata de Bauhaus, Art Deco va ajunge la un stadiu final de dezvoltare reflectand era industriala, incercand sa imbine armonios artele si productia masinilor, o tema inca de la inceputul Revolutiei Industriale.
