Promenada Operei a' succes instantaneu, investitie pe termen lung
Nici de Inviere nu se strange atata lume in zona Eroilor. Ai, oricum, in noaptea Pastilor, multimea e adunata in jurul bisericii Elefterie. Sambata seara, cateva mii de oameni se postasera strategic flancand cladirea Operei. Nu vreun miting sindicalist, nu ganduri razboinice i-au adus pe bucuresteni la locul faptei. Ceva mult mai pasnic si cat se poate de artistic a reusit sa-i scoata din case, intr-o zi in care canicula iti taie orice chef de expeditii. `Promenada Operei` a fost indicativul sub care s-a consumat o intamplare mai putin obisnuita in viata urbei. Solistii cunoscuti ai institutiei, alaturi de junii lor colegi, corul si orchestra Operei, au parasit sala in care isi fac, de regula, meseria, si le-au cantat melomanilor sub cerul liber. Muzica clasica a iesit in strada intr-o incercare de a se apropia la maximum de destinatari. Rezultatul a fost remarcabil. Infruntand caldura daramatoare, inarmati cu ustensile de facut vant si ceva lichide absolut necesare, anonimii au venit la intalnirea cu starurile. Cu solistii pe care-i admira si cu titanii a caror muzica o stiu de-o viata, `lumea buna` a operei.
Cinicii ar putea spune ca succesul acestei intreprinderi artistice se datoreaza gratuitatii sale. Ca romanul e indragostit de pomana si n-ar rata una nici cu pretul lesinului provocat de vipie. O fi adevarat, intr-o oarecare masura. Dar triumful `Promenadei Operei` se datoreaza mai degraba altor factori. Artistii au depasit spatiul `sacru` care le e, de regula, destinat, si au cantat intr-unul mai prietenos pentru restul lumii. Eticheta pe care ti-o impune sala de spectacol a disparut, iar ocazia de a asculta opera stand pe-o banca sau intins pe iarba nu vine in fiecare zi. Mai mult, artistii au aparut la televizor, anuntand eventualii doritori despre ce li se pregateste. Ai-au sustinut cauza, asa cum se face intr-o lume in care arta fara reclama nu mai e de conceput.
O actiune precum cea de sambata nu e o cheltuiala de moment, ci o `afacere` cu castig ulterior.
Poate ca printre miile de cunoscatori care au asistat la concert s-au nimerit cateva zeci de `profani`, care treceau din intamplare pe-acolo si au ramas. In mod normal, n-ar fi trecut pragul Operei, cu intentia de a vedea un spectacol de doua ceasuri. Dar asa, `accidental`, le-a trecut pe la urechi `Casta diva` si s-au trezit ca le place. Odata ajunsi acasa, o parte din ei au intrat pe internet si au descarcat aria. Ai, poate, patru-cinci vor fi indeajuns de curajosi incat sa-si ia bilete la viitoarea reprezentatie cu `Norma`. La urmatoarea Promenada a Operei, altii ca ei vor `pati` la fel. Spectacolul gratuit devine astfel, pe langa un dar facut initiatilor, o investitie pe termen lung.
