Un grup de tineri artisti urbani sare in ajutorul defavorizatilor din Rahova. Stanga a ajuns la moda si in romania. Si, ca orice lucru impus prin moda, are parte de critici – astfel, s-a spus ca stangismul tinerilor urbani ar fi un fel de stanga de discoteca, stanga glam, care a fost copiata de la colegii lor de generatie din Vest. Ca a devenit cool sa crezi in ecologie si global warming, sa vorbesti, ca Alecsandri, de prietenul rom din copilarie, sa ai prieteni gay etc. Tinerii au fost acuzati ca nu se preocupa de temele tari ale stangii – emanciparea celor saraci si reducerea inegalitatilor –, mai importante decat ecologia si minoritatile.Insa, mai nou, se profileaza un segment urban care pare ca vrea s-o rupa cu stanga-glam – din pacate fara sa convinga intotdeauna. Una dintre initiative ii apartine grupului Zona Autonoma Temporara, un grup care organizeaza party-uri in zone alternative (fabrici parasite, cladiri dezafectate de la marginea Bucurestiului etc.) cu muzica si proiectii video. Acest grup a organizat doua party-uri, unul la Cipau, un sat de romi foarte saraci din Targu Mures, altul in Zabrauti, unul dintre cartierele ghetoizate ale Bucurestiului. La Cipau tinerii urbani le-au impartit haine saracilor din sat si le-au dat o supa populara, apoi s-au concentrat pe educarea lor, proiectandu-le desene animate, clipuri, un filmulet etno despre lautari, un interviu cu Tamango etc. Apoi, in cadrul perecerii propriu-zise, tinerii urbani au fraternizat cu saracii pe ritmuri de ska, raggae, drum’n’bass, facandu-i sa experimenteze si alt tip de muzica decat manelele, iar a doua zi au plecat. Cum petrecerea fost socotita un succes, a fost reluata in ghetoul Zabrauti, si tot pe formula educativa "Mozart la tot cartierul" (deci fara manele), iar actiunea a fost tot un succes: "Ni s-au intarit inca o data convingerile ca prin dans colectiv se pot anula diferentele de orice fel dintre oameni, mai ales cele cultural-sociale, si se pot indeparta destule tensiuni", cum scrie pe blogul grupului.Docu–fictiune inspirate din problemele locuitorilor din zona UranusO activitate mai consistenta are grupul Ofensiva Generozitatii, care se ocupa, printre altele, de defavorizatii din zona Rahova Uranus – spun mai consistenta pentru ca nu se bazeaza pe interventii magice, care reusesc sa schimbe lucruri si mentalitati intr-o zi, ci pe proiecte de peste un an. In cadrul proiectului "Construieste-ti comunitatea!", de pilda, grupul a obtinut buletine si carti de identitate pentru cei din zona fara aceste acte, au convins mai multe familii, printre care si una cu o fetita de 12 ani analfabeta, sa-si trimita copiii la scoala, au reprezentat oamenii in relatia cu autoritatile, in special cu primaria lui Marian Vanghelie, au schimbat reglementarea care preciza ca primaria trebuie sa le asigure un an chiria celor evacuati. Extensiunea artistica a programului este bazata pe un concept nou (sustinut de diviziunea Tanga Project a organizatiei), "arta comunitara" – astfel, localnicilor nu le mai sunt prezentate filme consacrate despre comunitati cu probleme similare (ca in cazul tinerilor de la TAZ), ci sunt filmati sau inregistrati chiar ei si, pe baza imaginilor/informatiilor, se contruieste un proiect artistic in care acestia sunt reprezentati la o scara cat mai apropiata de cea reala. Evenimentul de ieri era din aceasta zona, o lectura publica in parcul Va Urma din zona Rahova-Uranus (una din zonele marcate de hiperpauperitate ale Capitalei), cu patru piese de teatru cu tematica sociala, "docu-fictiuni" inspirate de problemele oamenilor din zona sau de cazuri reale. Textele, nefiind inca finisate, aveau nevoie de feedback-ul oamenilor a caror probleme le discuta, "lectura va fi urmata de o discutie ce are ca scop implicarea directa in procesul de constructie ale textului a membrilor comunitatilor din Rahova-Uranus", cum scrie in comunicatul de presa. Ulterior, in septembrie, cand textul va fi negociat la o forma finala, acceptabila pentru ambele parti (localnici si artisti), va fi reprezentat de o trupa de artisti profesionisti in locatia alternativa a parcului din Rahova Uranus, pentru a se obtine un efect de realitate maxim.Un eveniment mai degraba mondenLa fata locului, doua randuri de banci, pe primul rand stand membri ai asociatiei si vreo cinci locuitori din Rahova Uranus, cam stingheriti. Pe urmatorul rand, surclasand numeric localnicii, in jur de 25 de tineri urbani imbracati sofisticat, "la concept", care au venit sa asiste, ca simpli curiosi, plus trei-patru ziaristi si o echipa de televiziune. Niste copii, pusi parca acolo pentru culoare locala, se invarteau printre participanti impartind stick-uri cu numele asociatiei. Pe bordura fantanii arteziene din centru, membri ai team-ului, cu foi in maini, citeau pe roluri textul. Pe scurt, evenimentul parea mai degraba monden decat cu implicatii sociale.Insa, pe cat de plin de glamour alternativ parea contextul, pe atat de diferite textele, la un nivel al realismului neobisnuit de dur, la nivel Cristi Puiu – semn ca documentarea a fost pe bune, ca ideea de arta comunitara nu e o gluma. S-au citit patru piese – cele mai convingatoare fiind "Afara!", despre o familie de romi care urmeaza sa fie data afara din locuinta, cu sase copii, din care unul handicapat, si "Cod Rosu", despre criza de sange pentru transfuzii, cauzata si de noile reglementari europene care descurajeaza donatorii – ei renunta sa mai doneze sange din cauza unui chestionar mult prea complicat. Textele sunt creatia intregii echipe – al dramaturgilor Ana Costea, Paul Dunca, Andreea Esanu, Andrei Ionita si Michaela Michailov, dar si al regizorilor Miruna Dinu, Bogdan Georgescu, Vera Ion, Ioana Paun si David Schwartz.Dupa lectura, nici unul din cei cinci localnici nu a venit cu sugestii de imbunatatire a textului, Vera Ion spunand ca i-a inhibat prezenta strainilor. Ceea ce ridica intrebarea pentru cine s-a facut aceasta actiune? Pentru publicul general sau pentru cei din fata locului? De ce era nevoie de spectatori din afara pentru un feedback care trebuia sa vina din interiorul comunitatii Rahova-Uranus? Stanga glam moare, dar nu se preda totusi.