La începutul modernităţii. Pictura românească în secolul al XIX-lea este tema programelor pe care Muzeul Naţional de Artă al României le oferă publicului adult în luna iunie. Vizitatorii sunt invitaţi în Galeria Naţională pentru a se familiariza cu începuturile picturii româneşti moderne.
Prezentarea va debuta cu "primitivii", pictorii români şi străini care au avut un rol important în introducerea portretului realizat în tehnica picturii în ulei. Printre pictorii străini care au venit să lucreze în Principate, unii dintre ei stabilindu-se definitiv pe teritoriul românesc, se numără austriacul Mihail Töpler, cehul Anton Chladek, italienii Niccolo Livaditti şi Giovanni Schiavoni sau croatul Carol Wahlstein.
Unii dintre artiştii epocii au fost pasionaţi de călătorii. Printre aceştia se remarcă Carol Popp de Szathmary, pictor al Casei Regale. Acesta a întreprins numeroase călătorii în ţară şi străinătate, în timpul cărora a realizat imagini pitoreşti cu caracter de reportaj. Szathmary a fost totodată unul dintre primii artişti care au practicat fotografia pe teritoriul românesc.
Vizita în galerie va continua cu influenţa Biedermaier (Mihail Töpler), avântul romantic (Constantin Daniel Rosenthal, Barbu Iscovescu, Ion Negulici) şi descoperirea academiilor franceze şi germane (Constantin D. Stahi, Sava Henţia, Mişu Popp).
Se vor aduce în discuţie şi primele momente ale învăţământului artistic românesc. În Moldova, primul pas în această direcţie s-a făcut datorită lui Gheorghe Asachi, Academia Mihăileană fiind inaugurată în 1835. Pentru aceste cursuri au fost invitaţi profesori specialişti din afara ţării, printre care şi pictorul Giovanni Schiavoni.
Procesul a continuat în Moldova prin înfiinţarea Academiei de Belle Arte din Iaşi în 1860, al cărei director a fost Gh. Panaiteanu-Bardasare. Primul proiect de înfiinţare a "Şcoalei de pictură şi sculptură" din Ţara Românească a fost redactat de către Gh. Tattarescu şi datează din 1860, iar şcoala a fost înfiinţată patru ani mai târziu. Th. Aman a fost numit director, iar Gh. Tattarescu l-a secondat.
Intenţia acestei incursiuni este de a surprinde despărţirea picturii româneşti de tradiţia post-bizantină, adoptarea normelor artistice apusene şi construirea genurilor picturii.
Programele se vor desfăşura după cum urmează:
Un ceas pentru artă (vizită tematică cu ghidaj gratuit)
Vineri, 13 iunie, orele 17.00
Rendez-vous cultural (prelegere însoţită de material ilustrativ şi vizită în galerie)
Sâmbătă, 21 iunie, orele 11.00
Opera sub clar de lupă
Vineri, 27 iunie, orele 17.00
Participarea se face pe bază de programare la telefon: 314. 81. 19
sau prin e-mail: cosmin.ungureanu@art.museum.ro.
Iunie 2008
