Producatorii pierd pe mana baietilor de la Cannes"

Succesul filmului romanesc nu mai e, din fericire, un secret pentru nimeni, in schimb putini sunt cei care se intreaba care e situatia financiara a producatorilor acestor filme. Din fericire, majoritatea filmelor romanesti de succes din ultimii ani au fost produse chiar de catre regizorii lor, uneori asociati cu producatori profesionisti pentru care „aventura” implicarii intr-un asemenea proiect era motivata mai ales de prietenie.

Unul dintre producatorii de film romanesc „cu mana buna”, Dan Burlac (Saga Films), a povestit recent in cadrul unei intalniri organizate de Institutul Cultural Roman care a fost traseul filmelor pe care le-a produs, incepand cu Occident-ul lui Cristian Mungiu – care a avut nesansa unei prezentari neorganizate in festivaluri, prin urmare n-a inregistrat succesul pe care l-ar fi meritat – si pana la actualul film al aceluiasi Mungiu, 4 luni, 3 saptamani si 2 zile, care a inregistrat cel mai mare succes romanesc de pana azi.

„Daca nu reusesti sa duci un film la festival, nu vei reusi sa recuperezi banii ca producator independent. Dar asta nu e tot, degeaba ai intrat la un festival daca nu ai un agent de vanzari care sa aiba o autoritate, si sa poata sa obtina un pret bun”, a subliniat Burlac. Tot el a povestit ca un cineast sau o intreaga cinematografie pot fi „luati in brate” de Festivalul de la Cannes, caz in care producatorii au ceva sanse de a-si recupera investitia.

Daniel Mitulescu (Strada Film) a raspuns concis la intrebarea „De ce producem film?”: „Speram sa se imbunatateasca conditiile din salile de cinema din Romania, ne punem sperante in piata de DVD si ne orientam spre piata externa”. Totusi, chiar daca toate aceste sperante s-ar implini, succesul financiar nu promite sa apara automat, a atentionat Dan Burlac: „Un film care a castigat un premiu la un festival poate fi vandut cu sume cuprinse intre 50.000 si 70.000 pana la 80.000 de euro pentru cinematografe din Anglia sau Europa. La asta se adauga intre 70.000 si 200.000 de euro daca filmul este distribuit de televiziuni si 50.000 de euro din vanzarea de DVD-uri.”

Conform acestor cifre, totalul, pentru un film premiat si de succes, achizitionat de televiziuni si vandut apoi si pe DVD ar ajunge, deci, la putin peste 300.000 de euro, adica aproximativ jumatate din bugetul (minim) al filmelor romanesti independente. Nu s-a intamplat pana acum.

Hartia va fi albastra, castiga bani din premii

Deocamdata, cei mai multi bani i-a castigat filmul „Hartia va fi albastra”, in regia lui Radu Muntean, care a incasat aproximativ 300.000 de euro numai din premiile obtinute la diferite festivaluri din lume. Chiar daca n-a trecut pe la Cannes si n-a ajuns pe prima pagina a ziarelor, Hartia... a reusit sa aduca si satisfactii financiare producatorilor care au investit in ea. Totusi, sublinia Burlac, abia dupa un an, un an si jumatate, un producator poate spera ca incepe sa-si recupereze banii investiti.

Un alt producator aflat la dezbatere, Cristian Comeaga, a facut un calcul ad-hoc din care a reiesit ca un film romanesc ar trebui sa aiba cel putin un milion de spectatori platitori ca sa-si recupereze costurile, in timp ce filmele romanesti de succes semnate in ultima vreme de „baietii de la Cannes”, cum i-a numit Comeaga, au avut sub 30.000 de spectatori.

Mungiu – convorbiri gratuite timp de 4 luni, 3 saptamani si 2 zile

O rasplata mai putin obisnuita a primit regizorul filmului 4 luni, 3 saptamani si 2 zile, Cristian Mungiu, caruia o firma de telefonie mobila, care sponsorizeaza si „caravana cinematografica” initiata de acesta in orasele fara cinematograf, i-a oferit gratuitate totala la convorbiri timp de... 4 luni, 3 saptamani si 2 zile. „Data viitoare”, a spus producatorul Dan Burlac, „o sa cautam un titlu care sa ne aduca mai multe avantaje”.

Romanii nu merg la cinema

Cele mai putine venituri se inregistreaza din plata biletelor, fiindca romanii nu agreeaza mersul la cinema. Din studiul prezentat cu acelasi prilej de catre Liviu Chelcea, reprezentant al Centrului de studii si Cercetari in domeniul culturii, a reiesit ca atat numarul celor care consuma film la ei acasa, cat si numarul celor care vad filme la cinematograf este mai mic la noi decat in celelalte tari est-europene.

In contexul general in care 25 la suta dintre romani (oameni in varsta, din mediul rural) nu consuma in nici un fel cultura, faptul ca romanii nu agreeaza sa iasa din casa pentru filme nici nu mai apare tocmai bizar.

„Romanii nu merg la film. Dar nu e vorba de lipsa de interes, ci de proliferarea fenomenului de domestificare a consumului de film, in special prin cablu si filiere informale (piraterie, internet etc. - n.red.). Apoi, numarul de locuri in cinematografe a scazut de 7 ori in intervalul 1995-2005” Liviu Chelcea (Centrul de studii si cercetari in domeniul culturii)