"O ceasca de cafea nu se uita vreme de 40 de ani" proverb turcescCat de importanta a fost cafeaua in istoria gandirii europene? Nu putini au fost cei care au recunoscut ca nu puteau sa scrie fara cafea, iar daca primul francez care a incercat exotica si amaruia licoare ar fi fost chiar regele Ludovic al XIII-lea (conferind astfel bauturii o ascendenta regala pe masura viitoarei popularitati) autori canonici precum Balzac, Rousseau, Voltaire aveau sa fie la randul lor mari consumatori de cafea. Si sunt doar cateva nume din istoria culturala franceza pentru care ceasca de cafea a fost un sprijin, prieten, necesitate si sursa de inspiratie, companion si omniprezenta cotidiana, iar Comedia umana, spre exemplu, nu ar fi existat cu siguranta fara zecile de mii de cafele baute de Balzac de-a lungul anilor.
Considerata de la bun inceput in spatiul cultural francez si ulterior in toata Europa o "bautura a creierului", capabila sa confere mintii inclinate spre stiinta si arta noi energii si idei, cafeaua a cucerit noi si noi generatii, tara dupa tara, a fost marfa de lux si contrabanda, dar primit cu bucurie si emotie, subiect pentru poeme, cantece, amintiri si evocari, leac pentru tristete si depresii, sursa de energie zi dupa zi. O poveste a cafelei turcesti nu poate sa inceapa decat ca un mit, o legenda, pe masura ce noua bautura incepea sa fie adoptata in temutul si uriasul imperiu otoman, unde fusese initial privita ca peste tot drept o curiozitate, un produs de lux, insa in scurta vreme cafeneaua va fi loc de socializare, discutii si afaceri, in vreme ce norocosul negustor de cafea ca un respectat si admirat investitor, care a stiut cat de importanta va fi aceasta marfa. Istoria cafelei este si povestea comertului adesea primejdios, a rivalitatilor si luptelor duse pentru iubita licoare, o prezentare a tabieturilor, traditiilor si superstitiilor legate de producerea si consumul de cafea, a miturilor si povestilor, temerilor si interdictiilor, prohibitiei si contrabandei. O istorie a cafelei poate fi o istorie a lumii ultimelor secole, o temerara intreprindere pentru orice autor, dificila prin tentatia de a fi exhaustiva si pasionanta pentru oricine s-a bucurat macar o data de o ceasca de cafea.
M. Sabri Koz si Kemalettin Kuzucu, Povestea cafelei turcesti, editura Corint, 2019
