Instrumentul este de fapt un fortepiano, adică tipul de pian pe care a compus şi cântat Mozart însuşi, şi pentru că în România nu există nici unul funcţional s-au efectuat căutări în alte ţări. Proprietarul pianului este cehul Petr Sefl, restaurator şi colecţionar de instrumente muzicale. "Fortepiano este un strămoş al pianului, de fapt primul pian cu ciocănele. Este mai mic în dimensiuni şi greutate decât cel modern şi are toate corzile paralele, nu încrucişate, şi un sunet mai transparent", a explicat Francisc Laszlo, fondatorul şi preşedintele de onoare al Festivalului Mozart de la Cluj. El a adăugat că anul acesta va fi pentru a doua oară când în România se va concerta pe un fortepiano, prima dată instrumentul fiind folosit tot la Cluj, în 1995, şi tot în cadrul acestui festival. Pe 7 decembrie, cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului Mozart va începe cu un concert al cărui solist va fi pianistul Gabriel Croitoru, iar dirijor Ferenc Gabor - un absolvent al cunoscutei şcoli Juilliard, care a studiat, însă, primele note la Liceul de Muzică din Cluj. În cadrul festivalului va avea loc, ca de fiecare dată, şi un concurs dedicat, în acest an, pianiştilor.
Până în prezent, s-au înregistrat 18 candidaţi, cel mai tânăr fiind un elev de 13 ani din Târgu Mureş. De asemenea, profesoarele Dana Borşan şi Adriana Bera vor susţine, sâmbătă, două conferinţe despre pianistica mozartiană, ocazie cu care va fi lansat şi un CD cu integrala concertelor pentru pian de Mozart şi două volume despre creaţia marelui compozitor austriac. Însă nu doar muzica lui Mozart se va putea asculta la acest festival, ci şi a lui Joseph Haydn, Edvard Grieg sau Olivier Messiaen. Festivalul se încheie pe 14 decembrie, cu un concert vocal-simfonic susţinut de corul şi orchestra Filarmonicii Transilvania, dirijor Nicholas Mcgegan, şi de sopranele Bianca Manoleanu şi Cristina Toader, precum şi de tenorul Cezar Dima şi de baritonul Ionel Pantea. În acest concert va fi interpretată versiunea completată de Robert Levin a Misei în do minor KV 427 (417a), pe care Mozart nu terminat-o niciodată. "De fapt, în opera lui Mozart, cam fiecare a cincea lucrare a rămas neterminată. Această Misa în do minor este cea mai importantă lucrare ecleziastică a lui Mozart, cea mai mare lucrare vocal-simfonică a sa. A vrut să o compună pentru ca soţia sa, care nu era agreată de dictatorialul lui tată, să o interpreteze, să fie ca un fel de reabilitare la întoarcerea în Salzburg. Proiectul era unul grandios, iar avântul lui Mozart s-a frânt treptat şi nu a mai terminat lucrarea. Robert Levin a adunat toate schiţele care ar fi putut avea legătură cu Misa în do minor şi a recompus lucrarea", a mai spus Francisc Laszlo. El a subliniat că, în lumea muzicală europeană, se spune că Robert Levin se apropie cel mai mult de geniul lui Mozart. Festivalul este organizat anual în luna decembrie, în preajma datei morţii lui Amadeus, de Societatea Română Mozart şi beneficiază de sprijinul sponsorilor, unii dintre aceştia susţinând această manifestare chiar de la început. Societatea Română Mozart este afiliată la Fundaţia Internaţională Mozarteum, de la Salzburg, şi a fost înfiinţată în 1991.
