Paul Ambroise Valery (30 octombrie 1871 - 20 iulie 1945) scriitor francez, autor de poeme si eseuri, reprezentant al simbolismului tardiv in literatura franceza. Dupa absolvirea liceului, Valery se inscrie in 1889 la facultatea de drept din Montpellier. In acest an publica primele sale versuri in stil simbolist in revista "Revue maritime de Marseille".
In 1892 se stabileste la Paris, unde frecventeaza cercul de poeti grupati in jurul lui Stephane Mallarme, cunoaste pe scriitorul Andre Gide si se imprieteneste cu pictorul Edgar Degas.
Versurile simboliste scrise intre 1889 si 1898, pe linia creatiilor lui Mallarme si Verlaine, vor fi publicate mai tarziu sub titlul "Album de vers anciens" ("Album de versuri vechi", 1921). Incepand din anul 1892, face in fiecare dimineata insemnari in caietele sale, care vor fi publicate post mortem in 29 de volume ("Cahiers", 1957-1961), cuprinzand reflectii, eseuri, anecdote, aforisme, cu tematica foarte variata, de la modele fizico-matematice la comentarii asupra vietii interioare, emotiilor resimtite, proceselor de constiinta sau starilor de vis.
In anii 1894-1900 lucreaza ca redactor cultural in ministerul de razboi, apoi - pana in 1922 - este secretar particular al lui Eduard Lebey, directorul agentiei de informatii "Havas". Dupa Primul razboi mondial, Paul Valery devine un fel de "poet oficial" al Frantei, din 1924 este presedinte al "Pen Clubului" francez, iar in 1925 este ales membru al "Academiei Franceze".
In 1936 este numit presedinte al Comisiei de cooperare culturala pentru expozitia universala din Paris, din 1937 detine catedra de "Poezie" la "College de France". In cursul celui de Al Doilea Razboi Mondial refuza sa colaboreze cu autoritatile de ocupatie germane si este indepartat din functia de administrator al centrului universitar din Nisa. Paul Valery moare la 20 iulie 1945 in Paris.