Aceasta este concluzia discuţiilor purtate la Tulcea cu prilejul celei de-a 41-a Sesiuni Naţionale de Rapoarte Arheologice - campania 2006. Un punct important al dezbaterilor s-a axat pe pericolele care ameninţă patrimoniul arheologic.
Arheologul clujean Iosif Vasile Ferencz a prezentat colegilor săi numeroase cazuri de braconaj arheologic înregistrate în ultimii doi ani în judeţul Hunedoara, în majoritatea situaţiilor cei vinovaţi rămânând nesancţionaţi.
"Drumul romanilor, monument clasat, a fost distrus sistematic în toamna anului trecut de o firmă care asfaltează un drum din oraşul Geoagiu. Pe acest drum s-au transportat blocuri însumând zeci de tone, deoarece se executau lucrări de amenajare pe străzile pe care în mod obişnuit erau folosite de transportatori. Din păcate, nici în acest caz nu s-a început urmărirea penală, deşi distrugerea este evidentă', a declarat Iosif Vasile Ferencz.
Şi la Bucureşti specialiştii au semnalat situaţii în care sunt distruse biserici sau se ignoră potenţialul arheologic.
"Sunt monumente de importanţă naţională care sunt distruse de biserici. Am încercat să aflu cine a dat autorizaţie în cazul construcţiei unei biserici, dar se pare că este secret de stat.
În ultimii zece ani, în jurul Bucureştiului s-a construit pe o suprafaţă de 15% din suprafaţa totală a capitalei, dar nimeni nu a auzit nimic de descoperiri arheologice, deşi există premisele unor asemenea acţiuni', a menţionat cercetătorul Marian Radu de la Muzeul Naţional de Istorie a României.
Directorul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM) din Tulcea, Florin Topoleanu, s-a arătat nemulţumit, la rândul său, din cauză că nu există modalităţi de stabilire a prejudiciului în cazul distrugerii unor situri arheologice.
"Cum preţuim un metru de zid bizantin înalt de un metru şi lat de doi. Cât îi cerem acelei firme franceze care a băgat buldozerul în cel mai vechi complex monastic din România, cel de la Ibida? Nu ştim', a afirmat directorul ICEM.
Reprezentantul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), Daniel Josan, a declarat că la nivelul instituţiei care l-a delegat pentru a participa la reuniunea arheologilor s-a înfiinţat o direcţie specializată în protecţia patrimoniului, însă există un vid legislativ din cauza căruia infractorii nu pot fi sancţionaţi.
"Acum, nu avem o lege a colecţionarilor. Sunt foarte multe persoane pe care le verificăm şi care ne spun că sunt colecţionari şi nu pot fi traşi la răspundere. Ar trebui să se găsească o modalitate de autorizare a colecţionarilor şi pornind de aici s-ar bloca posibilitatea de furt din şantiere, pentru că din moment ce vor avea colecţia înregistrată, ei vor fi obligaţi să justifice provenienţa bunurilor descoperite în plus', a precizat Daniel Josan.
Reprezentantul IGPR a mai spus că unele dosare primesc rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale la parchete, această situaţie fiind cauzată de faptul că la nivelul acestor instituţii "nu există o anumită specializare pe probleme de patrimoniu. Nu sunt pregătiţi pentru aşa ceva'.
Arheologii au subliniat că orice distrugere de patrimoniu naţional trebuie sancţionată cu închisoarea şi au recomandat autorităţilor să se inspire din legislaţia franceză, care prevede pedeapsă cu închisoarea de până la patru ani pentru orice deteriorare de situri clasificate.
Lucrările celei de-a 41-a Sesiuni Anuale de Rapoarte Arheologice - campania 2006 se încheie vineri cu o excursie în judeţul Tulcea, cei 200 de arheologi participanţi având de ales între două trasee, Tulcea-Argamum-Enisala-Tulcea, respectiv Tulcea-Niculiţel-Isaccea-Tulcea.
