Palatul Mogosoaia si-a deschis ieri portile si a putut fi vizitat gratis. Peste 4.000 de vizitatori au trecut, cu sau fara umbrele, intr-o duminica ploioasa, pe sub arcadele brancovenesti ale bijuteriei din comuna ilfoveana. Au admirat interioarele modificate cu stil de Principesa Martha Bibescu si au aruncat un ochi pe colectia de covoare si obiecte, donata de regizorul Dan Nasta. Au umblat pe malul lacului cu vedere spre un rand de vile si vilisoare care se ridica pe malul celalalt, parca in ciuda istoriei cuibarite `peste lac`.
Pe la pranz, poate ca vizitatorul de rand ar fi ramas usor dezamagit ca n-a prins vreun mic si-o bere, dupa cum umbla zvonul ca s-ar imparti, glumea un angajat de pe la hotelul-restaurant din fosta Casa de Creatie a Scriitorilor. In vila aceasta mai este si acum camera, inchiriata de turisti la pret de-o noapte, unde si-a dat sufletul, pe 16 mai 1980, scriitorul Marin Preda. Mici si bere n-au fost. A fost mai mult loc de o plimbare pe ploaie prin labirintul mic, din Parcul Englez, cu gradini in stil italian.
Venetia dintr-un palat romanesc
Palatul Mogosoaia ascunde povesti cu oaspeti celebri. Membrii familiei regale sau mari artisti ai vremii au trecut pe la intalnirile Marthei Bibescu, cea care a detinut domeniul la inceputul secolului XX. Se pare ca scriitorul Antoine de Saint Exupery, tatal `Micului Print`, a ramas profund impresionat de frumusetea palatului atunci cand l-a vizitat, iar Regina Elisabeta trecea des pe la prietena sa, Martha Bibescu. `Le uneau gusturi, pasiuni comune, de la muzica la literatura. Iubeau amandoua florile, tot ceea ce era frumos`, spune Loredana Uncheasu, unul dintre muzeografii de aici.
`Pardoseala` aurie din holul unde principesa isi primea oaspetii a fost adusa special de la Venetia. Cu mult inainte, Constantin Brancoveanu ar fi fost inspirat din arhitectura venetiana, laolalta cu cea bizantina, cand a ridicat palatul, la 1702, pentru fiul sau Stefan. De la el n-a mai ramas decat spiritul si `insasi cladirea`, dupa cum spune si muzeograful.
Urmele `domniei`
Poate ca obiectele, `urmele` domniei lui Brancoveanu si ale sederii sale la resedinta de vara care a fost Palatul Mogosoaia, nu se mai regasesc aici decat prin `inlocuitori` adusi de la alte domenii din timpul domnitorului. Dar se regasesc, in schimb, urmele `domniei` dinainte de 1989. In spatele cuhniei, adica a bucatariei regale, in livada, sta intr-o rana nimeni altul decat Vladimir Ilici Lenin, insotit de Petru Groza. Statuile din bronz zac in iarba umeda. Lenin cu fata rosie, Groza, galben in piept, de la o vopsea aruncata prin ‘89. Cineva a incercat un bomfaier pe mana lui Petru Groza. Miroase a uitare, dar turistii straini tot fac poteca la capataiul magaoaielor de bronz.
In pod
O biblioteca se naste din donatii
In podul Palatului Mogosoaia, sub acoperisul inca in reparatii pe care atarna muncitori si de `Ziua portilor deschise`, se gaseste o colectie de vreo 5.000 de carti provenite din donatii. Deocamdata nu pot fi consultate, stau inchise pana li se va gasi un spatiu demn de numele de `Biblioteca`. Dictionare de la 1870, literatura mai veche, dar si carti cu iz modern stau pe cateva rafturi metalice din doua incaperi la care se ajunge urcand o scara ingusta, ametitoare, in spirala. Cartile provin de la diverse biblioteci, dar si de la persoane particulare, iar muzeografii de-aici asteapta orice binevoitor care are de gand sa imbogateasca biblioteca.
