Nu incape indoiala ca Palatul Brancovenesc de la Mogosoaia se situeaza in randul celor mai originale si valoroase mosteniri culturale de pe teritoriul Valahiei. Amplasat la o distanta de numai 15 km de Bucuresti, in judetul Ilfov, obiectivul constituie o atractie majora pentru turisti, atat prin arhitectura sa si cat prin memoria celui dintai detinator al sau: Domnitorul martir Constantin Brancoveanu.
Atras de frumusetea locurilor, cumpara o prima parte de mosie aici la 28 ianuarie 1681. Viitorul domn va construi la scurt timp o biserica, ce va servi drept paraclis viitoarei curti. Intrucat casele cumparate odata cu mosia se vor dovedi nemultumitoare, Brancoveanu a hotarat sa-si ridice o resedinta demna de rangul sau. Nu se stie precis data la care au inceput lucrarile. Stim doar pe aceea cand s-a terminat constructia, 20 septembrie 1702, precizata in pisanie.
Ca orice complex de interes strategic, Palatul Brancovenesc de la Mogosoaia a fost devastat in repetate randuri. Primele daune le va suferi chiar din timpul lui Constantin Brancoveanu. Cand domnitorul cade in disgratia sultanului si este dus la Constantinopol impreuna cu fiii sai, toata averea familiei va fi confiscata de otomani iar palatul transformat in han. Rascumparat de domnitorul Stefan Cantacuzino, el revine apoi marelui ban Constantin Brancoveanu (nepotul domnitorului).
O noua serie de stricaciuni va suferi palatul in timpul razboiului ruso-turc din 1768-1774 si in vremea revolutiei din 1821. Dupa aproximativ 120 de ani in care Palatul Mogosoaia s-a aflat in posesia familiei Brancoveanu, la inceputul secolului al XIX-lea obiectivul trece in posesia familiei Bibescu. Schimbarea va avea urmari pozitive, noii proprietarii dovedindu-se a fi priceputi chivernisitori. Dupa alte daune suferite in primul razboi mondial, Palatul Mogosoaia este renovat din nou de Martha Bibescu si adus in forma pe care o cunoastem.
Astazi, complexul construit in stil arhitectural romanesc renascentist (brancovenesc), include cladirea principala, o curte vasta delimitata de un turn de veghe, o bucatarie sau cuhnia, in limbaj arhaic, o casa de oaspeti, cavoul familiei Bibescu, ghetaria si, in imediata vecinatate, biserica "Sfantul Gheorghe". In cladirea principala mai pot fi admirate, la etaj, apartamentele familiei princiare la care se poate ajunge din curte, urcind pe o scara exterioara. La parter se afla incaperile servitorilor, iar subsolul este rezervat pivnitei - cu tavan format din patru domuri. Serele sunt folosite si in prezent pentru cultura florilor, dar si ca ateliere de educatie plastica pentru copii. Complexul impunator gazduieste Muzeul de Arta Brancoveneasca.
Sursa foto: Wikipedia.org
I. C.
