Palatul Cultural si istoria muzicii aradene

Dana MireaDupa o saptamana in care Palatul Cultural si Filarmonica din Arad s-au aflat in centrul vietii culturale a orasului, prin “Festivalul Aradean de Muzica Vieneza„, dar si prin Concursul International Pentru Pian “Beethoven 2007”, astazi ne indreptam atentia catre aceasta cladire.Alaturi de spitale, scoli, case de raport, orfelinate, biserici si gari, intre anii 1911 si 1913 a fost construit si Palatul Cultural in actuala Piata “George Enescu„. Acest lucru vine in continuarea istoriei muzicii aradene, care incepuse in anul 1883. La 15 februarie 1833, Joseph Daurer (negustor de sticlarie), Peter Nimsgern (invatator) si Ignatz Markovits (comerciant de gravuri) au hotarat infiintarea Conservatorului aradean, incepand cu data de 1 mai si beneficiind de patronajul baronului Orczy, prefectul Aradului.Construirea Palatului Cultural a fost initiata inca din anul 1901 de catre Societatea Culturala Kolecsey din Arad, care a inceput demersurile pentru a se ridica o cladire care sa adaposteasca muzeul local, biblioteca orasului si o sala de concerte. Tot atunci s-a preconizat si infiintarea unei galerii de arta. Proiectarea Palatului Cultural a fost incredintata lui Szántay Lajos, aceasta dupa ce concursul organizat de autoritati, la care au participat 26 de arhitecti, din Paris, Berlin si Budapesta, a ramas fara castigator. Niciunul dintre proiectele prezentate nu a corespuns cerintelor autoritatilor locale, iar numirea lui Szántay l-a determinat pe acesta sa realizeze un unicat. Unicitatea este rezultatul imbinarii intr-o singura cladire a tuturor stilurilor existente pe teritoriul judetului Arad: clasic, renascentist italian, gotic francez, baroc francez si roman.Din lipsa de fonduri, lucrarile au stagnat pana in anul 1910. In toamna anului 1912 constructia palatului era pe terminate, iar o parte dintre colectiile muzeului au fost deja mutate in noile incaperi ale cladirii. Inaugurarea s-a facut in 24 octombrie 1913, intr-un cadru festiv deschis prin cuvantul lui Vilmos Mandl, presedintele din acel moment al Societatii Filarmonice, dupa care a urmat Concertul inaugural, sustinut de orchestra simfonica dirijata de Alexander Zellner, formata din 75 de persoane. Concertul a cuprins piese de Schubert, Goldmarck, Bizet si Beethoven. In perioada ce a urmat, publicul aradean, s-a intalnit in sala de concerte cu numeroase personalitati muzicale din tara si strainatate. Amintim de faimoasele concerte date de marele tenor Traian Grozavescu, de prezenta lui Richard Strauss si a lui Bela Bartok si mai ales de prezenta in mai multe randuri a marelui nostru compozitor si violonist, George Enescu.Cu ocazia darii in folosinta a Palatului Cultural, un contemporan scria: „..si in cazul in care ar fi singura realizare a lui Szántay si tot l-ar incadra in randul arhitectilor de seama ai epocii”.Fatada in stil neoclasic este ornamentata cu un fronton sprijinit de masive coloane in stil corintic, iar deasupra lui strajuieste un turn masiv. Aripile laterale sunt dominate de elemente ale stilului Renasterii italiene. In partea dinspre parc, arhitectul s-a inspirat din elementele castelului de la Hunedoara, cladire cu elemente gotice. Urcand scarile monumentale, vizitatorul intra intr-un frumos hol lucrat in marmora de Moneasa si de aici are acces in magnifica sala de concerte. Pe frontispiciu, basoreliefurile sunt dedicate muzelor stiintei, muzicii si literaturii. Ornamentatiile holului sunt in stil secession, iar ferestrele in stil nouveau-art. Intre 1978-1980 a fost restaurat interiorul palatului, de catre fratii Milataller. Fresca este poleita cu foita de aur, iar pictura de pe bolta cupolei reprezinta sistemul solar si cometa Haley. Palatul adaposteste in momentul de fata Filarmonica si Complexul Muzeal Arad.La 8 si 9 decembrie 1922 a avut loc primul concert sustinut de catre George Enescu la Arad, intr-o serie de concerte care vor continua si in anii urmatori, pana la ultimul, din 1943. A ramas memorabil in constiinta aradenilor Concertul special din data de 6 august 1931, luna in care marele muzician a implinit 50 de ani, prilej cu care i s-a predat, intr-un cadru festiv, actul prin care a fost decretat Cetatean de Onoare al orasului Arad. Dintr-o foto-copie a unei cronici muzicale aflam ca in data de 10 octombrie 1924, la Palatul Cultural a concertat Bela Bartók, cu lucrari de Liszt, Chopin si propria Sonatina. Compozitorul si interpretul maghiar ( nascut la Sanicolaul-Mare) a revenit la Arad si in data de 16 februarie 1926, prilej cu care a interpretat - printre altele - seria a doua din „Colinde Romanesti”.Renovarea Palatului Cultural din Arad a inceput in 1998. Prima etapa a vizat interiorul cladirii si a fost finantata de Consiliul Judetean. In anul 2000, institutiile de cultura au trecut in subordinea municipalitatii, iar programul de reparatii si consolidari a fost continuat cu fonduri de la bugetul local. Municipalitatea a prevazut in bugetele ultimilor ani sase miliarde de lei vechi pentru a consolida cladirea, care nu a mai fost inclusa intr-un program de reparatii de la mijlocul secolului trecut. Lucrarile de executie au inceput in august 2003 si s-au intins pe o perioada de un an, astfel ca in iulie 2004, Primaria Arad a putut receptiona lucrarea. Pentru aceasta etapa a proiectului, de consolidare a cladirii, municipalitatea a achitat 2,9 miliarde de lei vechi.Aleile din apropierea palatului poarta numele unor personalitati precum: George Cosbuc, Alexandru Xenopol, P. Pipos, profesor de pedagogie; I.P.Sirianu, fostul comite suprem al comitatului Arad; Gh.Popa de Teius, primul roman comite suprem al Aradului.Unul dintre cei mai mari specialisti in acordajul pianelor, germanul Martin Dernbach, care este si constructor de piane si un foarte bun cunoscator al modului de intretinere a acestui instrument, a vizitat Palatul Cultural in urma cu doi ani. El a efectuat un studiu in care a cercetat toti parametrii tehnici ai mai multor sali de concerte din Romania. Despre sala filarmonicii aradene se spunea ca ar avea una dintre cele mai bune acustici din tara. In urma studiului efectuat si al rezultatelor obtinute de specialistul german, s-a constatat faptul ca, intr-adevar, sala Filarmonicii de Stat are cea mai buna acustica din tara, ea fiind urmata de cea a Filarmonicii din Targu Mures, Ateneul Roman situandu-se, din acest punct de vedere, doar pe locul trei al topului.In 2006, Martin Dernbach, unul dintre cei doi consilieri care lucrasera in anul care trecuse pentru Filarmonica de Stat Arad, atunci cand s-a pus problema achizitionarii unui pian de concert Steinway - una dintre cele mai importante achizitii aradene, a revenit. Martin Dernbach, specialist in acordaj, constructor de piane si un foarte bun cunoscator al modului de intretinere al acestui instrument ‚ in privinta pianului de concert achizitionat anul trecut, specialistul german spune ca este intr-o stare excelenta. „Acest lucru se datoreaza atat muzicienilor care au stiut cum sa lucreze cu el, cat si salii. Avand o acustica impresionanta, sala nu il determina pe muzician sa chinuie instrumentul, pentru a obtine un rezultat bun“, a precizat Martin Dernbach.