Palatul Cantacuzino, situat pe unul dintre cele mai vechi bulevarde ale Capitalei, Calea Victoriei, a fost construit in primii ani ai secolului XX de arhitectul I. Berindey, intr-un stil ce imbina academismul francez cu amintiri ale rococo-ului si accente decorative de Art Nouveau. Palatul a apartinut lui Gr. Cantacuzino "Nababul", om politic conservator, unul dintre cei mai bogati romani de la inceputul secolului XX. Interiorul este decorat cu picturi monumentale realizate de G.D. Mirea, Costin Petrescu, Arthur Verona, Nicolae Isidor Vermont, precum si sculpturi realizate de Fr. Storck si Em. W. Becker. Palatul era recunoscut in Bucurestiul de altadata prin marile baluri pe care Mihail G. Cantacuzino impreuna cu Maruca Rosetti le organizau aici. Seratele si auditiile muzicale, la care George Enescu era un obisnuit, erau binecunoscute si se bucurau de prezenta numelor sonore din aristocratia romana si straina. In decembrie 1939, Maruca Cantacuzino, fosta sotie a fiului mai mare al Nababului, se casatoreste cu George Enescu. In anul 1956, Palatul Cantacuzino a devernit Muzeul Memorial George Enescu, dedicat marelui compozitor roman. Muzeul expune documente si obiecte personale ale muzicianului. Aici se afla, alaturi de vioara pe care Enescu a primit-o cadou la varsta de 4 ani, partituri ale operelor sale, diplome si medalii ce i-au fost conferite, printre care si cea a Legiunii Franceze de Onoare.
|
