PARA-PARADJANOV la Galeria Anticariatului SIGMA

PARA-PARADJANOV

Artisti : Silvia Costin & Bogdan Teodorescu

25 oct.-22 nov. 2007

In anul in care Franta celebreaza o veche prietenie cu Armenia, pe care o numeste -mon amie (www.armenie-mon-amie.com)expozitia PARA-PARADJANOV tine sa ofere note de popularizare despre cel mai talentat regizor armean, Sergei Paradjanov (1924-1990), cunoscut mai ales pentru filmul Culoarea rodiei 1968.

Lucrarile celor doi artisti, in ansamblu legate tematic, au la baza motivatii diferite date de imprejurarile in care l-au cunoscut pe Sergei Paradjanov prin filmele, colajele si ansamblurile sale compozite de obiecte. SILVIA COSTIN (artist vizual, n.1980, lucreaza si locuieste in Bucuresti) conduce de mai mult timp cercetari artistice stimulate de elementele comune dintre pictura si film, in sensul dominantei viziunii regizorale. BOGDAN TEODORESCU (artist vizual, n.1980, lucreaza si locuieste in Bucuresti) preocupat de varietatea formelor artistice, experimenteaza limitele diferitelor genuri, ridicind astfel problema interpretarii si cadrelor exterioare care recomanda produsul artistic.

Primul contact cu universul artistic al lui Paradjanov s-a produs in 2004, cind in urma realizarii unei serii de fotografii, in care aparea ca model SILVIA COSTIN, artistul fotograf Nicu Ilfoveanu i-a sugerat lui BOGDAN TEODORESCU, o asemanare stilistica cu regizorul armean, cunoscut la acea data celor doi artisti ai expozitiei, doar prin doua secvente reconstituite dupa Culoarea rodiei din videoclipul Madonnei Bedtime story , semnat de Mark Romanek. Departe de a fi un studiu comparat, PARA-PARADJANOV, al carei titlu obtinut printr-un joc de cuvinte unde repetitia primei parti a cuvintului Paradjanov se prezinta ca un dublu semantic al prefixului para (dincolo), se recomanda ca o expunere de opinii critice asupra unor termeni ca inspiratie, gen artistic, transfigurare, simultaneitate, scop artistic, dinamica perceptiei artistice.

Sergei Paradjanov s-a nascut in Georgia din parinti armeni. Cariera si viata sa vor purta amprenta diferentei. Prima casatorie cu Nigyar Kerimova, tatara musulmana convertita la otodoxie, se va sfirsi prin moartea acesteia, ucisa de rude pentru optiunea sa religioasa. Filmele lui Paradjanov, vor fi deseori refuzate de catre cenzura sovietica, pentru continuturile lor cu tenta sociala, dar apreciate si premiate pe plan international, asa cum o atesta prestigiosul BAFTA din 1964 pentru Umbrele stramosilor uitati (Shadows of Forgotten Ancestors). In 1973 autoritatile sovietice l-au trimis pentru cinci ani in inchisoare, ceea ce a facut ca un grup de artisti, intelectuali si activisti sa protesteze in numele sau : Yves Saint Laurent, Luis Buuel, Franois Truffaut, Jean Luc Godard, Federico Fellini, Andrei Tarkovsky, Michelangelo Antonioni, Franoise Sagan, insa fara rezultate notabile. Sergei Paradjanov moare de cancer in 1990, lasind neterminat filmul Marturisirea (The Confession) inclus de prietenul sau Mikhail Vartanov in The Last Spring. In 1991 se infiinteaza la Yerevan, Muzeul Paradjanov, in care snt adunate piese de mobilier, obiecte de arta decorativa, colaje, instalatii si ansambluri de obiecte.


Galeriile si anticariatul Sigma se afla in apropierea Ministerului Educatiei si Cercetarii, a Liceului de Arta N. Tonitza si a Societatii Romane de Radiofuziune de pe strada Gral. Berthelot.
Expozitia PARA-PARADJANOV este deschisa pina in 22 noiembrie si poate fi vizitata de luni pina vineri intre orele 9.30-18.00.