Personalizarea oualor de Paste inseamna mai mult decit incondeierile din manastiri sau productiile decorative de tip fondul plastic. Citiva artisti plastici contemporani au introdus in circuitul culturii pop forma oului, printr-un proiect independent gindit de 'ministrul subculturii', Stefan Tiron, si Ciprian Dicu, student la Facultatea de Foto si Video din Bucuresti, activ in mediul de graffiti cu mai multe nume precum TEHAS, THC, TH. 'Acest nou artizanat are legaturi puternice cu formele culturii pop, cu banda desenata, ilustratia, designul de poster, desenele animate, diversele curente de arta a strazii. Un rol central il joaca designul de personaje, caracterele', explica Stefan Tiron. Citiva dintre artistii care au raspuns acestei initiative sint Matei Branea (cunoscut mai ales pentru personajul sau de banda desenata, Omulan), Suzana Dan, Ciubi (Alexandru Ciubotariu, deja veteran in domeniul benzilor desenate, celebru pentru 'Pisica Patrata'), Alien Ape Star (Costin Benescu, tinar care a studiat moda si design, a devenit unul dintre primii creatori de jucarii de plus, avind la rindul lui legaturi puternice cu ilustratia si cu banda desenata), Irina Bako, Tudor Ene.
'Eggspozitia Oua Tari' a fost parcata la intrarea de la Muzeul Taranului Roman, in portbagajul unei Honda, transformat in 'galerie' ambulanta. 'Ouale de Paste sint suportul natural perfect pentru o astfel de actiune. Nu a fost impusa nici o limita tematica, stilistica si nici macar legata de numarul de oua', explica Ciprian Dicu. Fiecare dintre artisti a avut o abordare personala, coerenta cu discursul general (norii roz din diorama Suzanei Dan pareau decupati din lucrarile ei, Omulan zimbea detasat de pe oul lui Branea, Irina Bako a avut o abordare plina de feminitate, cu macrameuri, impletituri si margele). S-a lucrat cu ceara, silicon, carioca, blana, stickere, plastic, metal, material textil si cam tot ce le-a venit la indemina pentru a obtine forma cautata.
Ioana Calen