MUNCA GREA. Situl arheologic deschis ieri va fi scormonit multa vreme de acum inainte. Vine zapada, vine inghetul
Procurori. Politisti criminalisti. Jandarmi. Doctori in medicina legala si in arheologie. Istorici. Au descins saptamana aceasta la Sighetul Marmatiei. Cauta osemintele fostilor detinuti politici morti in "inchisoarea ministrilor" in urma tratamentului inuman la care au fost supusi de tortionarii regimului comunist. In vara au fost descoperite scheletele banuite a fi ale celor cinci prelati greco-catolici care si-au gasit sfarsitul in aceasta inchisoare. Acum, anchetatorii spera sa gaseasca osemintele marelui om de stat Iuliu Maniu si ale altor reprezentanti ai elitei Romaniei interbelice.
O actiune de anvergura, atat prin fortele implicate, cat si prin importanta istorica si mai ales morala, a fost declansata de autoritatile judiciare ale statului. Aflarea adevarului despre trecerile misterioase in nemurire ale celor inchisi in puscariile comuniste numai pentru ca au avut curajul de a se opune ciumei rosii, numai pentru ca erau considerati ca reprezentantii "burghezo-mosierimii" si ai "partidelor istorice" menite disparitiei in noul regim. Despre necesitatea actiunii de identificare a victimelor comunismului s-a vorbit chiar din anii 90, cand au aparut primele dezvaluiri si plangeri ale fostilor detinuti politici scapati cu viata din inchisori. Dar cum, vorba ceea, "mai bine mai tarziu decat niciodata", este bine ca se intampla acest lucru chiar si acum, la 17 ani dupa caderea regimului ceausist.
SEMNE. "Groparii" fostilor detinuti politici au impartit: politicienii sub brad, prelatii si generalii sub nuc
ELITELE. Din multitudinea de gropi anonime cu care au fost intesate terenurile din apropierea inchisorilor din toata tara, anchetatorii au inceput sapaturile in zona in care se stie ca au fost ingropate in secret cadavrele unor importante personalitati ale Romaniei interbelice, componenti ai elitei politice si religioase: zona nemarcata a Cimitirului Saracilor, din Sighetul Marmatiei. Dar asemenea operatiuni sunt anuntate a fi extinse, din primavara, la nivelul intregii tari. Trebuie spus ca in puscaria din Sighet au murit multi fruntasi taranisti si liberali, considerati inamici de sistemul socialist instaurat in Romania, ca si capi ai Bisericii greco-catolice intemnitati pentru ca au refuzat sa-si schimbe religia.
PROTAGONISTII. Actorii sitului deschis in Cimitirul Saracilor din Sighet sunt procurori din cadrul Sectiei Parchetelor Militare Parchetul General, politisti criminalisti bucuresteni, jandarmi din subordinea comandantului Inspectoratului Judetean de Jandarmi Maramures, arheologi de la Institutul Clujean, in frunte cu profesorul doctor Petrov, medici legisti si istorici, printre care s-a aflat consilierul premierului, Marius Oprea. "Mortii fara vina nu ne lasa niciodata in pace, indiferent de culoarea lor politica! Este unul dintre multele dosare care privesc crimele comunistilor. Acesta este un dosar format in vara, la plangerea mai multor fosti detinuti politici, printre care se numara Cicerone Ionitoiu, Caraza, Popescu", ne-a declarat ieri la fata locului generalul de justitie Dan Voinea.
MOTIVUL. Dincolo de motivul de ordin moral, mobilul actiunii judiciare il constituie infractiunea de crima contra pacii si omenirii, pentru care deja a fost inceputa urmarirea penala, in rem, adica pentru fapta. Urmeaza ca, in urma investigatiilor, procurorii sa descopere si cine sunt autorii acestei fapte penale, dupa cum ne-a declarat procurorul militar Viorel Siserman. "Aici este vorba despre crima la comanda, despre exterminarea fizica, uciderea concurentei politice. Inchisoarea din Sighet a fost o puscarie de exterminare. Comunistii ajunsi la putere cu sprijinul rusilor au trebuit sa inlature concurentii. Stiti, fiecare sef de stat cu dosariada lui. Si a inceput exterminarea. Este o crima ordinara ceea ce s-a intamplat nu doar aici, ci si in alte inchisori si colonii de munca. Detinutii au fost adusi aici cu gandul clar de a fi ucisi", ne-a declarat procurorul Siserman din chiar "Celula neagra" a inchisorii. Cu referire la cursul istoriei, interesant poate parea astazi faptul ca pentru aceleasi delicte invocate acum "crima contra pacii si omenirii" regimul comunist ii condamnase in deceniul 5 pe fostii demnitari decedati la Sighet.
ARHEOLOGUL. Profesor dr. Petrov de la MNIT supravegheaza lucrarile din situl modern
PRELATII. Primele sapaturi s-au facut in luna iulie a acestui an, dupa ce a fost destul de greu sa adune o echipa de specialisti. "Am gasit martori, relateaza procurorul Siserman, care ne-au indicat cu aproximatie zonele in care au fost inmormantati, pe rand, dupa cum le-a venit sfarsitul, prelati, ministri si secretari de stat, prim-ministri, generali. Din 12 episcopi cati au murit in inchisori, cinci au decedat la Sighet. In vara am gasit cinci schelete pe care le banuim a fi ale prelatilor Augustin Maghiar, Anton Durcovici, Valeriu Traian Frentiu, Ioan Suciu, Liviu Chinezu. Urmeaza sa facem teste ADN, alte investigatii de specialitate. Avem mai multe declaratii, dar ne-am orientat si dupa modul in care au fost inmormantati, ca si dupa alte indicii. De exemplu, unul dintre prelati avea cancer extins la coloana, Ionel Suciu avea o inaltime de 1,65 metri, dar o constitutie slabuta de copil", ne-a precizat procurorul Viorel Siserman.
MANIU SI CIFRA 53. A doua runda de sapaturi si investigatii declansate de procurori trebuie sa duca la descoperirea ramasitelor a 53 de persoane decedate in inchisoarea sigheteana, dupa cum ne-a marturisit unul dintre anchetatori. "Toti sunt fosti detinuti politici omorati prin foame, frig si teroare psihica." Printre ei se afla C.I.C. Bratianu, Gheorghe Bratianu, Constantin Argetoianu, dar si marele om de stat, fostul prim-ministru Iuliu Maniu. Acesta a fost detinut in celula numarul 9 din inchisoarea devenita Memorial al victimelor comunismului si al rezistentei, sub egida Fundatiei Academia Civica. El a murit in februarie 1953 si, potrivit martorilor, a fost aruncat intr-una din gropile anonime cu care a fost "imprejmuit" Cimitirul Saracilor. Marele om de stat apare, potrivit fisei lui de deces intocmite de un inexistent Nica Vasile, ca si a altor demnitari, ca un om "fara ocupatie" si "fara studii".
"A circulat ipoteza ca trupul lui Maniu ar fi fost scos deja, mergandu-se pe varianta tijei metalice pe care acesta ar fi avut-o la un picior. Si aici s-a scos un asemenea schelet. Dar investigatiile mai recente ne-au relevat faptul ca intr-adevar Maniu a avut o fractura de tibie-peroneu la piciorul drept, dar nu si-a pus niciodata tija. S-a vindecat pe cale naturala. Asta inseamna ca ramasitele lui sunt inca aici", ne-a spus procurorul Siserman, aratand spre locul unde au inceput joi sapaturile. La 53 de ani de la moartea lui cautam 53 de cadavre.
PROBA. Acestea sunt doua dintre cele cinci schelete descoperite sub nuc la sapaturile din vara
BRADUL SI NUCUL. Ancheta s-a desfasurat cu destula dificultate, deoarece martorii gasiti cu greu de procurori sunt oameni zbarciti de vreme, nascuti in urma cu mai bine de 70 de ani. Un fost gardian in Puscaria Baia Mare, Ioan Chertitie, apasat de povara remuscarilor, s-a apucat de scris carti. A trecut baricada dezvaluind ororile petrecute sub ochii lui si la care uneori a fost partas. El este unul dintre cei care i-au ajutat pe procurori sa gaseasca si alte persoane care stiu cum s-au stins Maniu, Bratienii, prelatii. Dar o piesa de baza au constituit-o statele de plata ale angajatilor puscariei. Asa, anchetatorii au descoperit ca din cei 30 de gardieni care au lucrat la Sighet in anii 1950-1955 mai sunt in viata 13 persoane. Dintre ele, miercuri si joi au fost audiate cinci persoane: un gardian din 1952 si ceilalti patru de dupa 55. Declaratiile lor au scos la iveala faptul ca mortii erau ingropati pe ascuns. "Politicienii, sub brad, singurul brad din zona. Prelatii si se pare ca si generalii, sub nuc."
URME DE CRANIU. Ieri dupa-amiaza, dupa cateva ore bune de sapat sub gerul care-ti crapa mainile, investigatorii au gasit bucati de schelet, ce par a fi urme de craniu. Deocamdata nu se pot avansa concluzii, actiunea fiind una de durata. Arheologul Gheorghe Petrov, profesor la Muzeul National de Istorie al Transilvaniei, ne-a precizat aseara ca "s-a deschis un sit modern, dar perimetrul este destul de mare si va dura cel putin doi ani dupa parerea mea".
ARUNCAT IN GROAPA COMUNA
Fiecarui detinut mort la Sighet i
s-a intocmit un act de deces, insa nu toti au avut parte de un asemenea "privilegiu". Ba mai mult, cel care semna actele de moarte s-a dovedit a fi un personaj inventat. Cel pe care vi-l prezentam alaturat apartine lui Constantin Argetoianu si poarta numarul 150
Un alt important om
politic roman, ale carui actiuni si participare la viata publica romaneasca au marcat destinul Romaniei, mort la Sighet,
a fost Constantin Argetoianu. Licentiat in Drept si Litere, doctor in Medicina, Argetoianu a indeplinit mai multe functii
si demnitati diplomat, deputat si senator din partea
mai multe partide, consilier regal, titular la ministere ca Justitia, Internele, Finantele, Agricultura, Industria si Comertul. A murit in inchisoarea din Sighetul Marmatiei, la 5 februarie 1955, actul sau de moarte purtand numarul 150.
LA SECRET
Inchisoarea din Sighetul Marmatiei a fost construita de autoritatile Imperiului Austro-Ungar, in 1897, la fel ca si alte inchisori de pe teritoriul Romaniei: Aiud, Gherla, Oradea, Cluj, Satu-Mare, Turda etc. Dupa venirea la putere a regimului comunist, inchisoarea de la Sighet a capatat un rol aparte in regimul penitenciar romanesc. Datorita izolarii ei, a apropierii de granita cu Ucraina, aici au fost detinuti pana in anul dezafectarii (1955) personalitati marcante precum Gheorghe Tatarescu, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe Bratianu, Petre Bejan, Constantin C. Giurescu, Radu Portocala, Pantelimon Halippa, Constantin Argetoianu. Din momentul urcarii lor in dubele Internelor, politicienii, savantii, istoricii Romaniei si-au pierdut identitatea. Ajunsi la Sighet, ei au fost repartizati pe celule si si-au primit noile "nume" "Banditul 1", "Banditul 2" si asa mai departe. Istoricul C.C. Giurescu, care a supravietuit terorii de la Sighet, isi aminteste ca era "Banditul 7". Nici personalul inchisorii nu cunostea numele celor incarcerati.
IMPORTANTA MORALA
Profesorul universitar dr. Gheorghe Barlea, directorul Muzeului Memorial, ne-a declarat aseara ca in aceasta faza este imposibil sa se puna concluzii. "Rezultatele sapaturilor trebuie coroborate cu alt tip de investigatii. Este foarte important: aceasta actiune trebuie dublata de cercetari minutioase in arhive, care sa fie coroborate cu alte informatii din istoria orala, de la fostii gardieni care mai traiesc. (...) Bine ar fi daca am descoperi intr-adevar cadavrele care au apartinut unor fosti demnitari ai statului
ori inalti prelati! Aceasta operatiune are si o
importanta morala".
MARTIRII
Printre cei decedati la Sighet au fost:
Iuliu Maniu lider taranist, doctor in Drept. Dupa inscenarea de la Tamadau a fost condamnat la munca silnica pe viata. In mai 1950, transferat
la Sighet, unde a murit la
5 februarie 1953. Actul de deces are numarul 128.
Gheorghe Bratianu licentiat in Drept (Iasi), Litere (Paris) si Filosofie (Cernauti), doctor in Litere (Sorbona), membru corespondent al Academiei Romane, profesor titular la Universitatea din Iasi si Bucuresti. In viata politica a fost lider liberal, deputat in mai multe legislaturi. Arestat la 5 spre 6 mai 1950, a ajuns detinut la Sighet in celula 73. Asupra datei si cauzei mortii sale treneaza si acum suspiciuni. A murit la sfarsitul lunii aprilie 1953. Avea 55 de ani.
Constantin Dinu Bratianu lider al PNL, deputat si senator in mai multe legislaturi, ministru de Finante (1933), ministrul Productiei de Razboi in Guvernul gen. Radescu. A luptat contra restauratiei si a razboiului de peste Nistru. A fost arestat in mai 1950, a supravietuit detentiei din celula 12 doar 109 zile.
Liviu Tit Chinezu preot, doctor in teologie, profesor la Academia Teologica din Blaj, protopop de Bucuresti (1946). Arestat in 1948, a ajuns la Sighet peste doi ani. A stat in celula 44, alaturi de alte fete bisericesti. A murit la 15 ianuarie 1955.
Traian Valeriu Frentiu episcop, doctor in Teologie (Viena). In 1912 a fost sfintit episcop de Lugoj, iar din 1922 a trecut la Episcopia din Oradea. Decorat cu Paliul Arhiepiscopal (1925) si cu Ordinul Coroana Romaniei in grad de Mare Ofiter. Arestat in 1948, a fost transferat la Sighet, unde si-a gasit sfarsitul la 2 iulie 1952.
Ioan Suciu supranumit si "episcopul tinerilor", preot si doctor in Teologie (Roma), a predat religia si limba italiana, a condus mai multe reviste bisericesti pentru tineret. In 1940 a fost numit episcop auxiliar pe langa episcopul de Oradea Valeriu Frentiu. In septembrie 1948 a fost destituit din demnitatea sa de episcop, dar, datorita predicilor sale anticomuniste, a fost arestat o luna mai tarziu. Dupa o perioada de un an in mai multe manastiri, a fost transferat la Sighet, in celula 44. La 27 iunie 1953 a murit.
Augustin Maghiar canonic, arestat in 1948. Adus la Sighet probabil in 1950, a stat in celula nr. 36, unde a si decedat la 16 iulie 1951, actul sau de deces purtand numarul 118.
Anton Durcoviciu nascut in Austria, doctor in filozofie si teologice. Canonic la Arhiepiscopia Catolica din Bucuresti, rector al Academiei Catolice de Teologie din Bucuresti. In aprilie 1948 a fost consacrat episcop de Iasi. Arestat in decembrie acelasi an, iar in 1950 a ajuns la Sighet, unde s-a imbolnavit. Izolat in celula 13, a murit la 10 decembrie 1951.de Violeta Fotache
