fost promovate "Zilele Bucurestiului la Viena". Amintim ca "sampling" presupune "o metoda de a pune produsul direct in mana consumatorului". Scopul acestei initiative a Primariei Capitalei in colaborare cu cea vieneza am crezut ca este de a arata austriecilor valorile noastre culturale, de a-i face sa uite de celebrii mancatori de lebede, de a consolida imaginea pozitiva a Romaniei. Ingeniosul proiect, prost administrat de o serie de foruri, a reusit sa-si castige cu greu doar publicul diasporei, pentru care avem tot respectul, dar a fost foarte putin receptat de
X1_AdParams =
{
'pub':'1212121112121',
'site':'romanialibera',
'section':'site',
'zone':'rectangle',
'size':'300x250'
};
austrieci, din lipsa promovarii, a comunicarii cu mass-media din Viena. Presa austriaca nu a acordat deloc atentie unor manifestari culturale de valoare, nefiind informata. Discutand cu membri remarcabili ai diasporei, dar si cu reprezentanti ai ambasadei noastre la Viena si cu cei de la Institutul Cultural din Austria, am constatat lipsa de comunicare intre organizatorii de acasa si forurile de peste granita. Cei de la ambasada si de la Institutul Cultural nu au fost implicati sau nu au vrut sa se implice in proiectul Primariei Capitalei. Cu totii sunt insa platiti din banii contribuabililor, care isi doresc o reabilitare a imaginii Romaniei si la Viena. Proiectul "Zilele Bucurestiului la Viena" a debutat printr-o serie de afise in capitala austriaca, numai ca aceste afise nu anuntau programul manifestarilor, de unde se pot procura invitatiile sau biletele, nu indicau nici un numar de telefon sau o adresa de e-mail. Rostul lor informativ era ignorat de cei care le-au "creat". Caietul-program, descoperit cu greu la hotelul unde am stat, avea aceleasi hibe: era editat in trei limbi, pe hartie fina, dar insira o serie de prezentari-stas si dadea imagini bicisnic plasate. In marile hoteluri nu se gaseau nici afise, nici caietul-program al manifestarilor. De altfel, nici in Viena nu ramasesera decat vreo doua sau trei afise in zona centrala, desi manifestarile erau in plina derulare cu evenimente culturale majore. Cei din diaspora interesati de eveniment erau trimisi de la Ana la Caiafa de cei de la ambasada, de la Institutul Cultural sau de cei de la Teatrul Pygmalion, despre care am aflat ca ar fi fost implicat in derularea proiectului. Din cauza lipsei de informatie si a unor programari in paralel a evenimentelor, unele manifestari au suferit, neavand public. Exemplul cel mai trist este excelentul spectacol al Teatrului "Bulandra" : "Elizaveta Bam". Un reprezentant al Primariei Capitalei ne-a dat o explicatie, cel putin ciudata, ca fiecare teatru implicat in acest program trebuia sa-si faca singur promovarea la Viena. Primaria Capitalei a invitat teatrele doar pentru un turneu la Viena, lasandu-le lor orice initiativa de publicitate, ignorand faptul ca, din cele 149 de manifestatii, la loc de frunte se aflau de fapt trei spectacole : datorate Teatrului "Bulandra", Teatrului ACT si Teatrului de Comedie. Langa acestea, de mare interes mai erau concertul lui Gheorghe Zamfir si vernisajele artistilor Ioan Nemtoi si Dan Perjovschi. De pilda, organizatorii au gasit de cuviinta sa programeze in 5 mai, concomitent, "Elizaveta Bam" (Teatrul "Bulandra"), "Creatorul de teatru" (Teatrul ACT) si concertul de nai al lui Nicolae Voiculet. Castig de public a avut doar "Creatorul de teatru", prezentat la Stadt Theater, o sala cocheta cu 200 de locuri, de langa Opera din Viena.Teatrul de Comedie a jucat tot la Stadt Theater "Revizorul", care s-a bucurat de un mare succes. Bun manager, directorul teatrului, George Mihaita, s-a implicat in promovarea spectacolului regizat de Horatiu Malaele si a reusit sa atraga un numeros public. Grijuliu, a insistat si pentru traducerea titrata in germana a replicilor, numai ca... spectatorii stiau limba romana. Publicul era alcatuit din membrii ambasadei, ai Institutului Cultural si din cei ai diasporei, iar austriecii stateau afara, nemultumiti ca nu au reusit sa obtina un bilet de intrare. Echipa tehnica a Teatrului de Comedie, imbracata cu tricouri galbene, i-a impresionat pe cei de la Stadt Theater prin seriozitatea sa la repetitii. Spectacolul conceput modern de regizorul Horatiu Malaele, avand o distributie remarcabila, prezenta o comedie amara, dezvaluind si nota dramatica a scrierii lui Gogol. Publicul a fost entuziasmat de creatia lui George Mihaita in rolul primarului, aplaudand minute in sir reprezentatia si modul in care regizorul accentua, in final, ideea ca este repetabil fenomenul coruptiei satirizat de Gogol. Teatrul de Comedie a fost insotit in turneul sau la Viena si de o echipa a postului public de televiziune, dornica sa surprinda "Zilele Bucurestiului la Viena". Culmea, aceasta echipa nu a fost primita la intalnirea oficiala a primarilor celor doua capitale europene, la care mai erau invitati si vreo trei directori de teatru! si aceasta este inca o dovada a lipsei de comunicare, a ignorantei organizatorilor pentru reflectarea in mass-media a manifestarilor. Mai putem aminti si cum cei de la Teatrul de Comedie au stat doua ceasuri la sosirea in aeroportul din Viena, in asteptarea unui organizator care sa le indice hotelul unde vor fi cazati. Este un amanunt minor, insa, pe langa haotica promovare a manifestarilor acestei actiuni ce se dorea importanta pentru imaginea Romaniei la Viena.Dipl. ing. Irina Wolf ne marturisea: "Noua, romanilor care traim la Viena, ne tresalta inima de bucurie si multumim organizatorilor pentru acest eveniment", dar si dansa remarca proasta organizare si lipsa mobilizarii pentru spectacole, concerte si expozitii remarcabile a publicului austriac.
