Regensburg este situat intr-un cadru natural splendid, nu departe de Parcul National Padurea Bavareza, la confluenta Dunarii cu unul dintre afluentii sai. Sapaturile arheologice au indicat faptul ca zona a fost intens locuita inca din Epoca Pietrei, gratie conditiilor favorabile traiului. Insa mult mai importante pentru noi cei de astazi par a fi monumentele medievale care alcatuiesc centrul vechi al orasului, printre cele mai bine conservate din lume.
Peste 1000 de cladiri au fost incluse in patrimoniul mondial UNESCO iar alte cateva sute, la fel de spectaculoase dar mai slab cotate, intregesc imaginea de ansamblu a orasului cu aspect de muzeu in aer liber. Regensburg si-a pastrat forma pe care a capatat-o in secolul al XIV-lea dar a continuat sa creasca la periferie ajungand sa numere astazi circa 150.000 locuitori.
Cu timpul, Regensburg a devenit sinonim cu prosperitatea si cultura, chiar daca etapele de involutie nu i-au fost necunoscute. Niciun oras din Europa Centrala nu oglindeste la fel de bine progresele facute in Evul mediu, indiferent ca ne referim la cele economice, politice, religioase sau culturale.
Regensburg este cu adevarat un oras al bisericilor. De aici a inceput sa se raspandeasca odinioara credinta crestina pe teritoriul Germaniei de astazi, si in Europa Centrala. Cel mai fastuos lacas de cult este Domul Sf. Petru, care a fost construit in secolul al XIII-lea, pe locul unei biserici mai vechi. Sansa de a-l avea inca in mijlocul nostru este o adevarata minune, dat fiind faptul ca materialele din care a fost construit (clacar si gresie verde) sunt alterate usor de intemperii. Desi a mai suferit unele schimbari la nivel de structura, menite sa-i prelungeasca existenta, Domul Sf. Petru va ramane unul dintre reperele cele mai importante ale orasului Regensburg.
Se spune ca nicio primarie din Germania nu s-a pastrat mai integra decat Altes Rathaus din Regensburg. Structura gotica a fost de asemenea inceputa in secolul al XIII-lea. La subsol vizitatorii sunt impresionati la vederea camerei de tortura pastrata intocmai. Nu departe de aici se gaseste podul de piatra construit intre anii 1135-1146. Cavalerii din cruciadele a II-a si a III-a l-au folosit pentru a traversa Dunarea in drumul lor spre Tara Sfanta.
Sursa foto
