.jpg)
Ne este astazi imposibil sa ne imaginam civilizatia umana in absenta oraselor. Si totusi, daca in prezent aproximativ jumatate din populatie traieste in orase (adesea cu dezavantajele aduse de poluare, aglomeratie si o infrastructura insuficienta), primele asezari urbane despre care stim astazi prea putin apar in urma cu sase milenii, devenind ulterior acele cetati antice a caror existenta ne fascineaza pentru rolul jucat in istoria culturala, militara si economica a lumii. De la micile asezari la primele structuri fortificate, cu locuinte, comert, ziduri si turnuri puternice, depozite de marfuri, grane si armament, cu piete unde treptat se formeaza o comunitate, locuri de intalnire ce sunt mai mult decat zone comerciale, orasele ii atrag ca un magnet pe cei care nu locuiesc acolo, si sunt principala tinta a invadatorilor si populatiilor barbare. Incepand de la primele orase a caror amintire s-a pastrat in izvoarele istorice (adesea cu exagerari si mitologizari pana la urma firesti), Monica L. Smith (antropolog cu o vasta experienta in explorarea siturilor arheologice din mai multe tari) spune povestea detaliata a orasului de la infiintarea sa. Sunt orase care au supravietuit si au continuat sa se dezvolte, ca Roma sau Atena, fiecare cu o lunga si adesea atat de complicata istorie, si care in prezent au ramas centre urbane locuite, dezvoltate si vizitate. Altele au disparut pentru totdeauna, ramanand doar ruine si uneori doar amintirea lor. Dar toate au avut de la bun inceput o evolutie similara, pe masura ce se dezvolta infrastructura in paralel cu cresterea, uneori spectaculoasa, a populatiei, aparea o clasa de mijloc in care se intalneau negustorii, nobilii, razboinicii si preotii, iar orasul era tot mai puternic, ajungand sa se implice in conflicte cu alte civilizatii, sa le infranga si sa le conduca. Atunci cand vechiul joc al cuceririlor si infrangerilor nu ii zdrobea gloria si il transforma intr-o colonie sau nu il spulbera cu totul.
Cum se traia intr-un centru urban antic? Care erau regulile de conduita, cat de grele sau de usoare erau conditiile de viata in raport cu cei din afara cetatii, cat de puternic era orasul-centru comercial, care erau zeii si cum se dezvolta viata religioasa de la o generatie la alta. Din Europa pana in Asia, din Orientul Mijlociu in America de Sud, cronica orasului se scrie pe masura ce istoria civilizatiei adauga noi si noi capitole, iar in absenta urbanului omenirea asa cum este astazi nu s-ar fi putut dezvolta si evolua. De fapt este foarte probabil ca in absenta oraselor si specia umana sa fi disparut sau sa fi ramas la stadiul de hominizi vulnerabili, primitivi si lipsiti de aparea in fata semenilor sai, dar si in fata naturii.
Monica L. Smith, Orasele. Primii 6000 de ani, editura Corint, 2022
