Masina timpului, Insula doctorului Moreau, Razboiul lumilor sunt carti definitorii pentru istoria acestui gen, insa Wells ramane in imaginarul colectiv al cititorilor mai ales datorita acestui titlu, Omul invizibil, la randul sau ecranizat in repetate randuri, mai mult sau mai putin fidel. Si daca versiunea din 1933, regizata de James Whale (si cu destule probleme de productie) este astazi considerata de pasionati un film de referinta, Omul invizibil s-a bucurat de un numar incredibil de editii si traduceri in toata lumea, si ramane la fel de actual si astazi.
Avandu-l ca personaj principal pe Griffin, un om de stiinta care a ajuns mai curand accidental invizibil si care isi doreste nimic mai putin decat intreaga lume, sigur ca noua sa stare nu este un handicap, ci secretul care il va ajuta, alaturi de cei asemeni lui, sa conduca totul. Ascunzandu-se in hanuri si calatorind pentru a se ascunde de ceilalti, ascunzandu-si pe cat posibil invizibilitatea fata de "normali" si incercand pas cu pas sa isi puna in aplicare planurile, mereu impiedicat de cei in care incearca sa aiba incredere, Griffin va avea un sfarsit tragic. Fara sa devina un artizan al terorii, asa cum visa, Griffin va realiza prea tarziu ca este un anonim, o aberatie stiintifica, un exclus, dupa ce toti cei care ar fi trebuit sa ii devina complici il tradeaza si il denunta, mai ales Kemp, un alt savant si vechi prieten, poate singurul in care Griffin va fi avut toata increderea.
Omul invizibil se poate citi ca un roman clasic, SF, cu elemente de aventura si chiar de thriller, o scriere esentiala pentru toti cei pasionati de fictiunea speculativa, care au vazut una dintre ecranizari si vor sa descopere textul-sursa, sau in general pentru oricine vrea sa citeasca o carte celebra. Fie doar pentru imaginea clasica a Omului Invizibil, acoperit cu bandaje si purtand ochelari de soare, reprodusa si parodiata intr-un numar invidiabil de forme, astazi la fel de cunoscuta ca multi alti anti-eroi ai epocii sale.