Romanul care incheie trilogia Octave ParangoCunoscut pentru romane ca 29.9 Ron, Dragostea dureaza trei ani sau Oona & Salinger, Frederic Beigbeder termina cu aceasta carte trilogia care il are ca personaj principal pe Octave Parango, cel care a fost la inceputurile odiseei sale copywriter (in tumultuosii ani 90), l-am regasit ulterior in anii 2000 pe cand era cautator de modele, pentru ca acum sa reuseasca, parca printr-un miracol, sa aiba cel mai ascultat matinal de divertisment. Si nu oriunde, ci la postul radio France Publique, unde este un soi de cronicar, comentator, animator, umorist, pe scurt omul-orchestra care are deja fanii sai, nu putini, este un nume si o voce usor de recunoscut, pe scurt este (cel putin aparent) unul dintre cei care au reusit. Are o slujba buna, are faima (surprinzatoare chiar pentru cineva care isi petrece diminetile in fata unui microfon) pentru o voce din eter, pe care probabil nimeni nu o poate suprapune portretului sau, trebuie sa incisiv, hazos, sincer, direct, sa gaseasca hibele si problemele zilei, sa radiografieze totul cu onestite si sarm. Cat de mult timp poti oare sa faci asta?
O satira cu tuse amare, ultimul roman cu si despre Octave Parango este dincolo de umor si critica a sistemului actual si a massmedia o meditatie postmoderna despre alienare, singuratate, fals si veselie fortata, imagine si comunicare adesea fara directie si fara continut, este declaratia unui pion care a devenit constient de sine si de rolul sau, dar nu poate sa dezvaluie direct adevarul. Nimeni nu l-ar crede. Nimeni (foarte probabil) nu l-ar intelege. Asa ca isi face in continuare emisiunea, tot mai constient ca esti cu atat mai apreciat si mai iubit, ceea ce inseamna si mai mult publicitate, daca si numai daca oferi publicului ceea ce isi doreste.
Frederic Beigbeder, Omul care rade cu lacrimi, editura Trei, 2020
