Lansata concomitent cu editia originala Thames&Hudson, lucrarea "Oglinda lumii. O noua istorie a artei" de Julian Bell va face cunostinta cu publicul din Romania azi, de la orele 18.00, la Libraria Carturesti din Capitala. Autorul insusi va fi prezent la lansarea organizata de Editura Vellant cea care a tiparit editia in limba romana (traducatori: Bogdan Lepadatu, Tania Siperco, Adrian Buz si Valentin Salageanu; consultant stiintific: lect. univ. dr. Adrian Guta) a voluminoasei carti.
Julian Bell, fiul artistului si criticului Quentin Bell, s-a nascut in 1952. Locuieste in Lewes, in partea estica a comitatului Sussex, si preda istoria si teoria artei la City & Guilds of London Art School. Picturile sale au fost expuse in intreaga lume, scrie cronici de arta si de carte in revista literara London Review of Books, in suplimentul cotidianului The Times, Times Literary Supplement, in The New York Review of Books si in The Guardian.
"Facand parte din categoria sintezelor de istoria artei, <<Oglinda lumii>>, de Julian Bell, se diferentiaza de majoritatea lucrarilor anterioare prin faptul ca ofera, in spiritul erei globalizarii, si o perspectiva consistenta asupra unor spatii culturale altadata superficial cunoscute, sau chiar neglijate, atat de cercetatorul, cat si de publicul european, spune Adrian Guta. (...) Volumul are o remarcabila putere de cuprindere, de la arta preistorica la cea contemporana, discutand chiar lucrari de la inceputul anilor 2000. Julian Bell vede arta ca pe o <<oglinda a lumii>>, punand-o permanent in context istoric, social, politic, religios, filosofic, de civilizatie: o priveste nu ca pe un proces estetic izolat, ci in calitatea ei de creatie culturala si de marturie a insasi istoriei omenirii. (...) Selectia autorilor si a operelor, atentia acordata unei epoci sau alteia dezvaluie o viziune armonioasa, cursiva, dar in acelasi timp profund personala. Mai mult, cealalta fateta a personalitatii lui J. Bell - cea de pictor - aduce avantajul privirii <<din interior>> asupra fenomenului artistic in evolutia sa, ceea ce confera caldura textului si justifica o data in plus subiectivitatea acestei sinteze".
Autorul explica: "Scriind aceasta naratiune, m-am bazat pe trei reguli vag definite. In primul rand, daca nu exista nici o modalitate de a ilustra un anumit lucru, atunci nu vorbi despre el. Alegerea celor aproximativ trei sute cincizeci de ilustratii (dintre care 267 color - n.n.) care sa redea amploarea istoriei artei universale seamana cu mersul pe sarma. Multi vor fi consternati de tot ceea ce nu a fost mentionat aici; mai multi vor fi plictisiti de citirea prea multor nume carora le lipseste o fata. Atunci cand a fost absolut necesar sa mentionez o personalitate sau un fenomen care nu a putut fi ilustrat, am adoptat o strategie de genul "seamana mai degraba cu". Altfel, efectiv am considerat ca este mai bine sa ignor tot ceea ce nu pot sa prezint. In al doilea rand, respecta ordinea cronologica. Acest obiectiv al crearii unui text placut la lectura nu s-a dovedit intotdeauna strict posibil, mai ales in cazul in care subiectul discutiei se muta de la o tara la alta, dar sper ca modul in care acest lucru a fost realizat aici reveleaza atat contrastele dintre o regiune si alta, cat si afinitatile interculturale. Titlul pe care l-am ales - <<Oglinda lumii>> - indica cea de-a treia regula de lucru. Vad istoria artei ca pe o suprafata care reflecta istoria lumii in toata amploarea ei, mai degraba decat ca pe o fereastra deschisa catre un taram estetic independent. (...) Motivul principal pentru care sunt pasionat de istoria artei este acela ca ea pare sa ma apropie de niste lucruri extraordinare si de oamenii care le-au creat. Sper sa va pot transmite macar o parte din aceasta pasiune". L.D.)
