Pana cand trupele naziste au ocupat Cehoslovacia pentru Dita Kraus viata curgea linistita, fericita, la fel ca a tuturor copiilor de varsta ei. Mergea la scoala, avea prieteni, se bucura de micile daruri primite din partea parintilor, de zilele in care totul pare perfect, de sarbatori si petreceri alaturi de oamenii care ii erau apropiati. Stia ca era evreica, dar niciodata nu simtise ca este diferita de ceilalti pana in saptamanile in care totul avea sa se schimbe, iar Dita si familia ei au fost deportati. Initial intr-un ghetou mizerabil (la Terezin), apoi vor ajunge la Auschwitz si la Bergen-Belsen. Dita Kraus avea doar 14 ani. Isi va pierde in perioada parca fara sfarsit a detentiei atat tatal cat si bunicul. Mama va reusi sa reziste pana la eliberare, murind insa la putina vreme dupa aceea. Iar Dita a trebuit sa inceapa o viata noua, alegand traiasca mai departe cu imensa trauma a Holocaustului, reusind sa scape de noua dictatura, de aceasta data comunista, si ajungand in cele din urma in Israel, la fel ca multi alti supravietuitori.
Dar Dita Kraus avea la randul ei o poveste pe care intreaga lume trebuia sa o afle: odata ajunsa la Auschwitz ea a fost in secret bibliotecara avand in grija cea mai mica biblioteca din lume. Doar cateva carti, ascunse cu teama si speranta dupa ce scapasera ca prin minune atunci cand toate bunurile detinutilor buni de munca fusesera confiscate. Simpla existenta a cartilor era incredibila, iar riscurile imense, pentru ca descoperirea lor ar fi putut sa le aduca moartea tuturor celor implicati. Folosite pentru cei mici si cei mari deopotriva, cartile din biblioteca tainica erau o speranta, o amintire a lumii normale si fericite de care ii despartise razboiul, un vis care i-a ajutat pe destui sa gaseasca energia necesara pentru a mai supravietui o zi in plus. Dita a stiut sa ajute, sa se bucure de carti, sa pastreze secretul si sa ofere celorlalti o sansa in plus.
Va pleca ulterior, dupa terminarea razboiului, intr-o noua viata. Se va casatori, va parasi Cehoslovacia pentru Israel, va trai ca atat de multi altii intr-un kibbutz, va construi un nou viitor si va invata zi dupa zi sa suporte amintirile dureroase, traind astfel o viata care devine o incredibila biografie si un volum de amintiri care se citeste cu fascinatie si pasiune. De o zguduitoare onestitate si fara sa cada in capcana sentimentalismului, Dita Kraus este sincera, directa, imi aminteste detalii care construiesc o lume ce poate fi cosmaresca, grotesca, imposibil de inteles pentru noile generatii, dar cu atat mai reala.
Dita Kraus, O viata amanata. Memoriile bibliotecarei de la Auschwitz, editura Polirom, 2020