„Festina lente”
Monica Croitoru a predat elevilor limba şi literatura română timp de 43 de ani, iar după o viaţă de om petrecută printre cărţi şi elevi, spune că cel mai important lucru pe care un profesor trebuie să-l facă este să se înarmeze cu foarte multă răbdare: „Copiii trebuie trataţi de la egal la egal, ca pe nişte prieteni, altfel nu reuşeşti să ţi-i apropii, iar profesorul trebuie să se pregătească pentru fiecare oră ca şi când ar fi în faţa profesorilor. Neapărat un dascăl trebuie să se «grăbească încet» , să trezească interesul copiilor pentru lectură”. În privinţa sistemului românesc de învăţâmânt, scriitoarea şi profesoarea Monica Croitoru consideră că modul de predare al profesorilor trebuie să se schimbe, să se axeze pe dialog şi să dezvolte aptitudinile elevilor: „Tinerii de azi sunt inteligenţi, informaţi, unii sunt foarte interesaţi să-şi facă o carieră, iar alţii chiar îşi depăşesc profesorii prin cunoştinţele lor. Avem însă exemple de elevi care rămân la nivelul străzii cu educaţia”.
„Nu se poate supravieţui din cultură”
Timp de 15 ani, Monica Croitoru a fost şi inspector al Comitetului de Cultură, a participat la organizarea Festivalului de Teatru Contemporan, dar şi la organizarea primelor ediţii ale Festivalului Cerbul de Aur. Prin prisma cărţilor publicate, Monica Croitoru spune că, din păcate, nu se poate supravieţui din cultură: „Foarte mulţi scriitori români contemporani nu reuşesc să-şi publice cărţile şi este foarte păcat. Mulţi tineri cu talent rămân anonimi din această cauză, editurile din România nu publică o lucrare decât dacă autorul contribuie cu o parte din suma necesară”. Deşi ţara noastră figurează printre ultimele din Uniunea Europeană la vânzările de carte, prozatoarea este de părere că românii mai cumpără cărţi, dar nu cât ar fi normal: „Numai cititorii avizaţi cumpără cărţi bune. Unii cumpără şi în funcţie de preţ. Apoi, foarte bine vândute sunt şi cărţile facile, cele culinare, romanele de dragoste sau autorii foarte cunoscuţi ca Dan Brown sau Paolo Coelho. Nu se mai cumpără carte românească sau braşoveană”.
„Teatrul trebuie
să atragă tinerii”
Despre viaţa culturală a braşovenilor, autoarea consideră că aceasta nu e suficentă, chiar dacă manifestările de gen îşi fac simţită prezenţa. „Capitala este autarhia culturală, provincia este mai puţin dăruită”. Braşovul ar putea fi mult mai „bogat” spiritual, pentru că există tradiţii şi obiceiuri foarte frumoase, iar teatrul din oraş pune în scenă mereu piese noi. Cu toate astea, „ar trebui, poate, să se abordeze teme pentru toate gusturile, spectacole mari, să fie jucate piesele marilor dramaturgi universali. Ceea ce lipseşte teatrului nostru este piesa pentru tineret, care, nu ştiu cum, dar trebuie atras spre teatru”. În rest, braşovenilor le rămân Opera Braşov, Filarmonica, Muzeul de Artă şi Muzeul de Etnografie şi Folclor, care după părerea autoarei, organizează multe evenimente care sunt insuficient promovate şi despre care lumea nu află la timp. „O altă opţiune sunt galeriile de artă care fac vernisaje deosebite şi lansări de carte pentru scriitorii braşoveni şi nu numai”, mai spune scriitoarea.
„Televiziunea
trebuie să educe”
Monica Croitoru este de părere că televiziunea ar trebui să fie conştientă de puterea pe care o are asupra publicului şi să aibă şi rol educativ, nu doar de divertisment: „Întoarcerea spre romantism să-i spunem, să se difuzeze şi cursuri de dans clasic şi modern, filme de o calitate reală. Televiziunea nu trebuie să-şi cantoneze activitatea în show-uri de proastă factură”. În legătură cu cinematografia, Monica Croitoru este încântată de noii regizori români, care „sunt foarte interesanţi, au cultură de specialitate şi au călătorit peste tot, dar tematica filmelor trebuie schimbată, nu este revoluţia singura temă abordabilă”. După ce şi-a petrecut mulţi ani printre cărţi şi copii, după ce a fost recompensată pentru talentul literar, Monica Croitoru se va dedica şi în continuare scrisului.
