Dupa nationalizare, numarul lor s-a redus drastic, fie ca nu au mai fost restaurate la timp, fie ca au fost rase de pe fata pamantului ca sa nu mai aduca aminte de mosierii "exploatatori". In general, au scapat cele care au devenit sedii de colhozuri. Raionul Branesti a zis da, raionul Lehliu, ba Povestea restaurarii conacului lui Alexandru Marghiloman din satul Hagiesti a inceput inca din anul 1960, asa cum am constatat parcurgand arhivele privind aceasta localitate. Iata ce scrie in "Chestionarul operativ lunar - 25 noiembrie 1960": "In cadrul comunei Hagiesti a fost votat pentru anul 1960 un debit de 27.320 lei la contributia voluntara, din care pana la data de 25 noiembrie 1960 a fost incasata suma de 27.320 lei. In anul 1960 a fost votata, de catre Adunarea Populara, repararea palatului, insa din cauza ca nu ne-a sosit devizul de reparatie lucrarea nu a putut fi inceputa.
Pentru anul 1961, Adunarea Populara tinuta pe data de 20 noiembrie 1960 a votat tot repararea palatului, pentru a deveni local pentru scoala de 7 ani". Entuziasmul "Adunarii Populare" s-a topit in anul 1961, dupa cum a fost consemnat in "Chestionarul operativ pe luna august 1961": "...In problema constructiilor care trebuie executate in comuna Hagiesti a votat pentru anul 1961 in Adunarea Populara repararea cladirii denumite "Palat", lucru aprobat si de Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Raionului Branesti. In prezent nu s-a inceput nicio lucrare deoarece Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Raionului Lehliu nu este de acord cu infaptuirea acestui plan". Istorisirile lui Gheorghe Rusen Nu demult, am scris despre palatul lui Marghiloman de la Buzau, care si el e in restaurare de mai bine de 15 ani. Despre conacul de la Hagiesti localnicii spun ca la el lucreaza angajatii firmei "Mesterul Manole", care, dupa ce vicisitudinile iernii lasa urme pe cladire, o iau de la inceput in fiecare primavara, mai bine zis vara, fiindca, desi era cald, acum cateva zile, cand am trecut pe acolo, inca nu venisera nici mesteri, nici calfe, nici zidari. Cand fotoreporterul tocmai fotografia niste cruci stravechi din cimitirul satului, aflat langa conac, un localnic l-a sfatuit in... versuri: "Nu mai filmati morti, filmati-i pe hoti!" "Care hoti?", am intrebat noi cu mirare. Localnicul s-a apropiat de noi, ne-a spus ca-l cheama Gheorghe Rusen si a inceput sa povesteasca. "Daca ati sti cati hoti s-au perindat pe aici de la Revolutie incoace!" Am aflat de nenumarate matrapazlacuri savarsite de autoritati, in frunte cu primarul comunei Sinesti, de care apartine satul Hagiesti, cu vanzari de terenuri, inclusiv de halci impresionante de izlazuri comunale, cu transformarea ciudata a caminului cultural din sat in... abator cu materiale furate de la scoala dezafectata, de la conac, de la bisericuta care si ea este de ani de zile in restaurare si cate si mai cate. Omul nu se teme, ci, dimpotriva, a sesizat de nenumarate ori autoritatile judetene si chiar nationale. "M-am adresat cu jalbe", marturiseste el. Daca numai un sfert din ceea ce ne-a spus e adevarat, atunci politia si Parchetul ar trebui sa se autosesizeze si sa inceapa curatenia in Sinesti si in toate satele ce apartin de aceasta comuna. Pe afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul Pe afara, conacul pare a fi gata, inauntru insa nu s-a facut mai nimic. Pacat, fiindca este important atat prin arhitectura, cat si prin personalitatea fostului sau proprietar. Construit de familia Marghiloman in anii 1869-1874, cu mesteri italieni, conacul are trei niveluri, cu pivnita, parter de sapte camere, un etaj cu zece incaperi, un hol central si doua terase laterale, si inglobeaza portiuni din zidariile unui ansamblu rezidential boieresc datand de la sfarsitul veacului al XVII-lea.
Cladirea e tipica pentru arhitectura resedintelor boieresti din veacul al XIX-lea. A fost proprietatea lui Alexandru Marghiloman (1854-1925), om politic roman, deputat, senator in Parlamentul Romaniei, ministru de justitie, al lucrarilor publice, de interne si de finante, a elaborat legea judecatoriilor de pace, a sustinut neutralitatea Romaniei in 1914-1916 si intrarea in primul razboi mondial alaturi de Germania. In functia de prim-ministru, in perioada martie-octombrie 1918, a semnat pacea separata cu Germania din 5 martie 1918. Zidirea fanariotului Biserica "Sfantul Nicolae" din satul Hagiesti a fost ctitorita de Radu Dudescu la 1704, iar dupa o alta descifrare a pisaniei de la intrare, in 1703. Dupa Catagrafia Eparhiei Ungro-Valahiei din 1810, se atribuie zidirea bisericii lui Gligore Sutu Beizadea, asadar la sfarsitul veacului al VIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea. Gligore Sutu a fost ultimul domn fanariot din Moldova. In 1846, Ioan si Elena Marghiloman repara lacasul si il zugravesc, reparatii repetate in 1884. In biserica se pastreaza mormantul lui Grigore Mihai Sutu Voievod, "barbat iubitor de frumusete, iubitor de pace si bun patriot", mort la Pesta, in Ungaria, in 1836 si reinhumat in 1846, dupa cum scrie pe piatra tombala, in limba greaca. Biserica prezinta un plan treflat, cu absida altarului pentagonala, naos cu absidele laterale pentagonale. Pridvorul este deschis, cu arcadele sprijinite pe coloane de zidarie. In 1971, biserica a fost distrusa de un incendiu provocat de trasnet, intervenindu-se cu reparatii ulterioare. Este contruita in stil brancovenesc, mai rar in aceasta zona. Din pacate, ca si la conacul din apropierea imediata, restaurarea ei a incremenit in proiect. Un articol de Adrian Bucurescu
