Prima din aceste întâlniri are loc joi, 31 ianuarie 2013, de la ora 16.30 şi aduce faţă în faţă cu publicul echipa de curatori, restauratori, arhitecţi şi artişti multimedia care a contribuit la crearea expoziţiei Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului, la o discuţie despre conceperea şi organizarea expoziţiei.
Intrarea este gratuită, în limita locurilor disponibile, pe bază de programare la telefon 021.314.81.19 sau prin e-mail la comunicare@art.museum.ro.
În cadrul Întâlnirilor de joi, Muzeul Naţional de Artă al României îşi propune să ofere publicului ocazia de a intra în dialog cu diverse personalităţi ale vieţii culturale, pornind de la piesele aflate în expoziţia Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului.
Joia aceasta publicul este invitat în culisele organizării expoziţiei, pentru a afla detalii inedite din munca specialiştilor care au colaborat la articularea proiectului, de la povestea restaurării frescelor recuperate de la Mănăstirea Argeşului, până la conceperea parcursului expoziţional, a scenografiei şi a materialelor multi-media prezente în expoziţie.
Participă: Emanuela Cernea, curator al expoziţiei (MNAR), prof. univ. dr. Oliviu Boldura (CERECS ART), arh. Liviu Constantinescu (director tehnic MNAR), arh. Cristina Constantin (ABRUPTARHITECTURA), Dilmana Yordanova (KOTKI visuals). Discuţia este moderată de Cristina Toma, specialist în educaţie muzeală (MNAR).
Expoziţia Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului reuneşte, în premieră, 31 din cele 35 de fragmente de frescă care s-au păstrat până astăzi din ansamblul decoraţiei murale al bisericii Mănăstirii Argeşului, ctitoria voievodului Neagoe Basarab.
Atribuite zugravului Dobromir din Târgovişte şi echipei sale, care finalizează pictura în 1526, frescele au fost extrase în 1882, în contextul restaurării bisericii sub coordonarea arhitectului francez André Lecomte du Noüy în perioada 1875-1887. Cele 31 de fragmente de pictură murală sunt redate astăzi publicului ca urmare a unui laborios proces de restaurare efectuat pe parcursul ultimelor două decenii de numeroşi specialişti, sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu Boldura, a prof. univ. dr. Dan Mohanu şi a lect. univ. dr. Romeo Gheorghiţă.
Expoziţia beneficiază de o scenografie deosebită, inspirată de imaginea legendarei Mănăstiri a Argeşului ca şantier fără sfârşit, într-o continuă prefacere. Proiectul scenografic este semnat de echipa de arhitecţi ABRUPT ARHITECTURA (Cristina Constantin, Mirela Vlăduţă şi Cosmin Pavel).
În expoziţie sunt integrate o serie de materiale multimedia realizate de KOTKI visuals (Dilmana Yordanova, Mikaela Kavdanska şi Larisa Crunţeanu): filmul de prezentare a intervenţiilor de restaurare, reconstituirea virtuală 3D a poziţiilor ocupate de fragmentele de frescă în cadrul ansamblului monumental înainte de extragerea lor şi un touchscreen cu o aplicaţie interactivă ce permite vizionarea desenelor şi schiţelor realizate de pictorul Gheorghe Tattarescu la Curtea de Argeş în 1860.
Expoziţia Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului este deschisă până pe 26 mai 2013.
* * *
ÎNTÂLNIREA DE JOI
joi, 31 ianuarie 2013, ora 16.30
Acces gratuit, pe bază de programare
Programări la comunicare@art.museum.ro sau 021.314.81.19 (până joi, 31 ianuarie, orele 15.00)
* * *
CERECS ART a restaurat o parte dintre fragmentele extrase de la Curtea de Argeș (27 de piese). Echipa coordonată de prof. univ. dr. Oliviu Boldura este alcătuită, în mare parte, din experţi şi specialişti restauratori care, în cadrul firmei, execută lucrările de conservare – restaurare a picturilor murale din nordul Moldovei, respectiv la Bisericile Mănăstirilor Suceviţa şi Voroneţ şi bisericile - monument istoric din satele Arbore și Bălinești. Pentru a face cât mai cunoscut domeniul restaurării, prof. Oliviu Вoldura împreună cu istorici de artă, chimişti, experţi restauratori şi o parte dintre tinerii membri ai echipei sale s-au reunit în Asociația Art Conservation Support.
ABRUPTARHITECTURA a realizat proiectul scenografic al expoziţiei. Tânăra echipă de arhitecţi (Cristina Constantin, Mirela Vlăduţă şi Cosmin Pavel) caută familiarul în spaţiul construit şi crede că arhitectul nu este decât un mijlocitor între un om şi casa sa. De aceea fiecare proiect este de fapt deja început. Fiecare început de proiect nu este decât o continuare a ceva ce este deja dat, o continuare a locului, a materialului, a oamenilor sau a arhitectului însuşi. Arhitectura învaţă astfel să asculte, devine înţelegătoare, spune povestea lucrurilor, este blândă şi aprigă totodată.
KOTKI visuals a fost fondat în 2004 de artistele multimedia Mihaela Kavdanska şi Dilmana Yordanova - printre primii artişti din România şi Bulgaria care au inclus noile tehnologii în proiectele lor de artă şi performing. KOTKI visuals colaborează îndeaproape cu artişti contemporani, arhitecţi, muzicieni şi producători de muzică electronică de top din România. Portofoliul lor include o varietate de clienţi: agenţii de publicitate, instituţii culturale, festivaluri din România, Bulgaria, Elveţia, Germania, Olanda, Spania, Marea Britanie, Slovenia şi Austria, pentru care au realizat zeci de proiecte neconvenţionale. În 2004 Yordanova şi Kavdanska au creat Platforma AVmotional pentru Proiecte Audio-Vizuale.
* * *
Proiect realizat cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN)
