Hatha Yoga - context, teorie, practica
Dupa cum sugereaza subtitlul, scopul lucrarii de fata este sa exploreze teoria si practica hatha in contextul lor propriu. Numai tinand seama de acest context se poate spera sa se faca progrese in intelegerea praxisului complex asociat cu hatha-yoga. „Contextul” sau „fundalul” avut in vedere este in linii mari unul filosofic - cuprinzand aspecte epistemologice si metafizice si incluzand notiunea esentiala de identitate-de-sine – dar cuprinde de asemenea domeniile mitologiei, cosmologiei, istoriei si fiziologiei.
Asa cum am remarcat deja, temele majore care coloreaza mozaicul filosofiei hatha sunt impartasite de multe alte curente ale gandirii indiene si de aceea hatha nu poate fi studiata in izolare. Demersul autorului a implicat examinarea si asamblarea de materiale dintr-o gama larga de surse, evaluarea acelor materiale si extragerea semnificatiei lor in relatie cu traditia hatha. Folosind cuvintele lui Mircea Eliade, in cazul tratatelor de hatha, „doar anevoie poate fi distins «concretul» de «simbolic», sadhana tantrica propunandu-si tocmai transsubstantializarea oricarei experiente «concrete», transformarea fiziologiei in liturghie”.
Hatha-yoga nu cauta pur si simplu experiente transcendente. Obiectivul ei este sa transforme corpul uman pentru a face din el un vehicul demn de realizarea Sinelui.
Mikel Burley
Este doctor in filosofie si actualmente profesor asociat de religie si filosofie la School of Philosophy, Religion and History of Science (PRHS), in cadrul Universitatii din Leeds. Specializare in domeniul teologiei si studiilor religioase.
Conduce module precum: Religie, credinte si etica; Traditii hinduse pina la 1600 e.n.; Buddhism; Introducere in religiile sud-asiatice. Specializat in interdisciplinaritate si abordari interculturale ale filosofiei religiei, care urmaresc sa clarifice si sa inteleaga practicile religioase si locul lor in viata umanitatii.
Yoga Sutra
Patanjali isi insuseste intreaga filosofie Samkya, dar, dupa parerea lui, cunoasterea metafizica nu poate singura sa-l conduca pe om la eliberare. Cunoasterea nu face decat sa pregateasca drumul in vederea dobandirii libertatii. Eliberarea trebuie cucerita prin lupta grea, indeosebi cu ajutorul unei tehnici ascetice si al unei metode de contemplatie. Scopul Yogai este de a suprima constiinta normala in favoarea uneia calitativ diferite, capabila de o intelegere exhaustiva a adevarului metafizic. Mircea Eliade
Termenul Yoga, dupa definitia pe care o da Patanjali, inseamna definitiva anihilare (nirodha) a tuturor modificarilor constiintei (cittavritti), incluzand stadiile pregatitoare, in care mintea trebuie sa fie obisnuita sa ramana ferma in diferite stari mentale graduale.
Bazele doctrinei Yoga a lui Patanjali trebuie cautate in filosofia Samkya, formulata de inteleptul Kapila. Invatatura lui, privita ca cea mai inalta dintre toate sistemele yoghine, este atat de importanta, incat a influentat toate sistemele gandirii indiene. Surendranath Dasgupta
Yoga Sutra este considerat cel mai precis si mai stiintific text scris vreodata despre Yoga. Alcatuit din 196 de aforisme (sutra), tratatul a fost scris de inteleptul Patanjali. Titlul s-ar putea traduce prin „aforisme despre yoga", dar de fapt cuvantul sutra inseamna „fir".
Patanjali
Nu se stie practic nimic despre viata lui Patanjali, si unii savanti cred mai degraba ca acesta are o realitate de ordin mitic. Mai multe referinte sugereaza ca Patanjali a trait candva in perioada de timp cuprinsa intre 200 i.e.n. si 400 e.n. Textele antice il considera deseori o incarnare a zeului-sarpe Ananta, fiind uneori infatisat ca jumatate om si jumatate sarpe.
Pe langa paternitatea (compilarea) tratatului Yoga Sutra, lui Patanjali i se mai atribuie un comentariu la gramatica sanscrita a lui Panini, numit Mahabhashya. Mai exista si multe alte texte ayurvedice atribuite acestuia. Aproape toti savantii cred ca aceste texte au fost de fapt scrise de catre persoane diferite, din perioade si zone diferite.
27 Octombrie
