YI-JING - Cartea prefacerilor
Cartea Prefacerilor, in chineza Yi Jing, apartine incontestabil celor mai importante carti din literatura universala. Originile sale se pierd intr-o antichitate mitica. Si astazi inca, ea se afla in atentia celor mai de seama literati ai Chinei. Aproape tot ce s-a gandit maret si esential pe durata a peste 3000 de ani de istorie chineza fie a fost inspirat de aceasta carte, fie – invers – a exercitat o influenta asupra interpretarii sale, astfel incat putem afirma dincolo de orice indoiala ca Yi Jing contine rodul celei mai desavarsite intelepciuni a mai multor milenii.
Nu trebuie deci sa ne miram daca, in plus, cele doua ramuri ale filosofiei chineze, confucianismul si taoismul, isi au aici radacinile lor comune. Din cartea aceasta emana o lumina cu totul noua, care dezvaluie atat aspectele misterioase din universul intelectual al enigmaticilor vechi maestri si al discipolilor lor, cat si adevaruri ce se regasesc in traditia confucianista ca axiome stabilite si sunt acceptate fara multe discutii. De fapt, nu doar filosofia, ci si stiinta naturala si arta guvernarii din China nu au incetat sa se adape din acest izvor de intelepciune si nu este surprinzator ca, dintre vechile scrieri confucianiste, numai Yi Jing a scapat de marele incendiu al cartilor ordonat de Tsin Chi Huang.
Intreaga viata chineza, pana in aspectele ei cotidiene, este impregnata de Yi Jing. Strabatand un oras chinez, poti vedea ici-colo, la cate un colt de strada, un ghicitor asezat la o masa asternuta curat, cu pensula si tablita la indemana si pregatit sa extraga din vechile carti sfaturi si indrumari pentru cele mai marunte nevoi ale existentei. In plus, firmele aurite care decoreaza magazinele, panouri de lemn pe fond de lac negru, perpendiculare pe case, sunt acoperite cu inscriptii al caror limbaj inflorit nu inceteaza sa aminteasca de ideile si citatele din Yi Jing. Chiar si guvernantii unui stat atat de modern precum Japonia, care se remarca prin prudenta lor subtila, nu evita sa recurga, in momentele dificile, la sfaturile vechii carti sacre.
Bhagavad-Gita
Bhagavad-Gita reprezinta cea mai cuprinzatoare sinteza a spiritualitatii indiene, in care sunt asimilate teze foarte diferite, cum ar fi transcendentalismul monist upanisadic (preluat ulterior de Vedanta), dualismul Samkya, teismul de tip devotional si tehnicile spirituale yoga; intregul poem apare ca un amestec antinomic de reprezentari arhaice, uneori naive, si de rafinate solutii in problema optiunii si a libertatii.
Bhagavad-Gita a integrat toate modalitatile de transcendere a actului si ale constiintei fenomenale; asezand lucid si deliberat formulele ritualiste ale lumii arhaice alaturi de doctele formule de alienare ale constiintei, ea a reusit sa decanteze astfel esenta lor comuna si semnificatia lor universala, desprinsa de contextul cultural care le-a facut posibile. De aceea ar fi greu sa admitem ca textul marcheaza numai un moment sincretist; el este mai mult decat atat: un moment de lucida analiza aspirand la descoperirea functiei comune in pluralitatea experientelor spirituale indiene.
Dincolo de continutul sau filosofic, poemul este incarcat de o maretie si o fascinatie ce tin de esenta sa dramatica.(Sergiu Al-George)
Bhagavad-Gita sau „Cantecul celui Preafericit" (ori, daca preferati, „Cantarea Domnului") constituie partea centrala a marelui poem epic sanskrit Mahabharata, redactat intre secolele V si II i.Hr. Text de capatai al hinduismului, Mahabharata este considerat un compendiu genial al intregii doctrine vedice, fiind structurat in 18 sectiuni. Bhagavad-Gita nareaza faptele de glorie ale razboiului dintre fiii regelui Pandu si razboinicii Kauravas. Pe campul de bataie de la Kurukshetra, printii Arjuna si Bhagavat sunt pregatiti sa-si conduca ostile in batalie. Arjuna (incarnare a lui Krishna) ii zareste insa incolonati in armata adversa pe multi din familia sa, de unde si o apasata dilema morala. Krishna, al optulea avatar al zeului Vishnu (manifestare a principului Brahman), trebuie sa-l infrunte pe printul Arjuna, cel care se indoieste insa de morala care-i dicteaza sa-si atace rudele incolonate sub stindardul lui Kaurava. Dincolo de poveste, poemul ca atare, structurat in 700 de distihuri, confera temeiul filosofiei si practicii Hatha Yoga, cea mai raspandita forma a disciplinei yoga in Occident.
20 Octombrie 2015
