Piei Pillat
Edwards se intoarce din surghiun
Dupa treizeci si patru de ani de la publicare, romanul Piei Pillat Edwards se intoarce din surghiun, in versiunea romaneasca realizata de Mariana Net, apare la editura Vremea. Acest Zbor spre libertate e parcurs in sens invers spre tara careia i se restituie astfel o parte din memorie.
Volumul insa este, dupa cum va constata cititorul acestei epoci, mai mult decat un document de natura istorica, care relateaza dramatica evadare a autoarei si a sotului ei, Mihai Farcasanu, din Romania sovietizata in 1946. Scrisa alert - modern, cu temperament si talent introspectiv, cartea te tine cu sufletul la gura pana la ultima fraza.
In spatele observatiei realiste ori a comentariului reflexiv se simte rafinatul aplomb al unei culturi decantate prin trairea autentica. Fata cocorilor, scrierea de tinerete a Piei, inclusa in editia de fata, il initiaza pe cititor in registrul liric al autoarei, constituind o contrapondere la naratiunea de factura realista a Zborului spre libertate. (Monica Pillat)
Paul Nistor
INFRUNTAND VESTUL
Daca astazi Romania este o tara NATO, cu atat mai interesanta devine analiza primelor raportari ale statului nostru la Alianta Nord-Atlantica si la principiile incarnate de aceasta.
Opunandu-se politicii de ingradire, liderii comunisti incercau sa asigure conservarea si securizarea regimului, blocand totodata raspandirea ideilor democratice. Totusi, mentinerea contactelor cu Statele Unite, chiar si intr-un registru de ostilitate, permitea castigarea unei inevaluabile experiente diplomatice pentru perioada postbelica.
La aceasta experienta a trecutului ne putem raporta si astazi, din perspective diverse si contradictorii, dar intotdeauna incitante si captivante. (fragment din Prefata)
Petre Pandrea
NOAPTEA VALAHIEI
Nu m-am dat invins nici sub cele trei dictaturi burghezo-mosieresti, luptand contra huliganismului de dreapta, nu ma dau nici acum invins, in toiul huliganismului de stanga.
Cu surasul pe buze, cu arsenalul juridicitatii si cu epitetul arghezian la indemana, inaintez in noaptea ingrozitoare a Valahiei cotropite de minciuni, de genocid si de infamie.
Petre Pandrea
CONFERINTA (SECRETA) A UNIUNII SCRIITORILOR
Editie alcatuita de Mircea Colosenco
Cuvant inainte de Pavel Tugui
Lucrarile dublei Conferinte a Uniunii Scriitorilor din 13-21 iulie 1955, desi au avut loc in Bucuresti de-a lungul a sase zile, au fost secretizate nu numai de catre organizatorii ei, ci chiar de participanti. Nicicand si niciunde, in media ori in memoriile vreunuia dintre audientii/combatantii la dezbateri, nu au fost mentionate.
De-abia anul acesta, la o jumatate de secol de la trecerea acelor lucrari si vremuri, dl prof. Pavel Tugui, principalul artizan al organizarii Conferintei, a scos-o din anonimat.
In vara anului 1953, membri ai Uniunii Scriitorilor s-au prezentat, din proprie initiativa, la Sectia de Literatura si Arta a C.C. al P.M.R. (sediul din Piata Washington). Deoarece Constanta Craciun, sefa sectiei, lipsea, am primit eu delegatia de scriitori, condusa de Mihai Beniuc, Geo Bogza si Zaharia Stancu.
Discutiile au durat cateva ore, astfel ca, la sfarsitul intalnirii, Geo Bogza a declarat:
"Atmosfera la Uniunea Scriitorilor este insuportabila, iar neintelegerile dintre scriitori foarte mari", cerand "o intalnire cat mai repede cu putinta" cu cei din conducerea guvernului. M. Beniuc a propus ca Sectia de Literatura si Arta sa informeze conducerea superioara de partid, iar scriitorii "sa capete raspunsuri clare la chestiunile ridicate".
Acum, la jumatate de secol de cand au avut loc acele luari de pozitie in lumea scriitoriceasca, tinuta in frau sub un clopot de tabla sunand a gol, este interesant cum se vede de la aceasta distanta in timp intreaga masinarie dogmatica de faramitat ganduri - inregimentarea comunista. Se vede totodata cine a avut dreptate si cine nu.
Sursa : HotNews
Noiembrie 2006
