Autoarea britanica Doris Lessing, pe care au ignorat-o si bursa pariurilor, si dezbaterile criticilor, a primit ieri Premiul Nobel pentru Literatura.
Academia Suedeza a ales sa ofere medalia si cecul de un milion de euro unei „povestitoare a experientei feminine, care, cu scepticism, ardoare si forta vizionara analizeaza o civilizatie divizata”, a 11-a femeie laureata cu aceasta distinctie si a 34-a din istoria Nobelului.
La 88 de ani, Lessing traieste in nord-vestul Londrei, si este una dintre cele mai prolifice scriitoare din Marea Britanie, din care s-a tradus extrem de putin in limba romana. Pe piata de carte din Romania au aparut, la Editura Univers, doua titluri: „O coborare in infern” (1986) si „Povesti africane” (1989).
Non-grata in Zimbabwe
Nascuta pe 22 octombrie 1919, la Kermanshah, in Iran, si crescuta intr-o colonie britanica din Zimbabwe, Lessing se dedica, pe rand, cauzelor marxiste, anticolonialiste, antiapartheid si feministe. Devine autodidacta de la 14 ani, cand paraseste scoala.
In 1949 se stabileste la Londra, unde-si incepe cariera literara cu povestiri din Africa. Din cauza criticilor la adresa albilor din colonii sau, mai recent, a dictatorului Robert Mugabe, e declarata persoana non-grata in Zimbabwe. Sedusa de idealurile comuniste, se alatura miscarii, dar renunta dupa al Doilea Razboi Mondial.
Notorietatea i-o livreaza romanul-fluviu „The Golden Notebook” (1962), un reper pentru literatura feminista, premiat cu Medicis, in 1976. Publica peste 50 de titluri: science-fiction, romane pe teme politice si sociale si o autobiografie, „Under My Skin” si ia peste 20 de premii.
Alegerea Academiei Suedeze i-a luat prin surprindere pe unii critici romani si cu atat mai mult pe cititori, care nu pot gasi volume de Doris Lessing decat in anticariate.
„Nu ma surprinde alegerea ei”
„S-ar parea ca juriul tine cont de alte criterii decat cele vehiculate la bursa pariurilor. Din atatea zeci de nume egal valabile nu ma asteptam sa fie tocmai ea”, spune criticul Paul Cernat. Scriitoarea nu se afla pe niciuna dintre listele favoritilor la Nobel, dominate de Philip Roth, Amos Oz, Haruki Murakami sau Mario Vargas Llosa.
Nicolae Manolescu a citit-o acum 20 de ani, iar detaliile despre stilul ei sunt sterse: „Nu ma surprinde alegerea ei, dar imi iesise numele ei din minte, la fel ca al multor altora care ar merita premiul”.
Si Carmen Musat e de parere ca Lessing merita „nobelizarea”. „Eu nu cred in teoria criteriului politic, care are intaietate. Hai sa-i citim intai si apoi sa spunem pentru ce au fost alesi”, explica Musat, convinsa ca editorii romani se vor bate de maine pentru cartile ei.
inchide 
Newsletter
Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro
