Vineri, 21 februarie, începând cu ora 19:30, la Observatorul Astronomic din
Bucureşti (Bd. Lascăr Catargiu nr. 21), va avea loc Noaptea de februarie, al doilea
eveniment din seria Nopţilor macedonskiene, manifestări ce vor marca în 2014
împlinirea a 160 de ani de la naşterea scriitorului Alexandru Macedonski.
Noaptea de februarie va fi dedicată scrierilor SF pentru care Macedonski este azi
mai puţin cunoscut. La eveniment vor participa scriitorul Florin Manolescu, autorul
volumului Literatura SF, Irina Macedonski, stră-strănepoata lui Alexandru Macedonski
şi Mihai-Daniel Gheorghe, exeget al operei macedonskiene şi cercetător la Academia
Română. Va urma un spectacol de lectură susţinut de actorul Teodor Ghiţă, iar la
final publicul va fi invitat pe terasă pentru câteva observaţii astronomice.
Cunoscut în general pentru scrierile simboliste, Macedonski a fost într-o permanentă
căutare pentru găsirea unui limbaj ideal, capabil să transmită „emoţii mai înalte
decât natura înseşi”, experimentând prin diferite tehnici literare întreaga
literatură a secolului al XIX-lea. Formele cele mai noi ale literaturii occidentale
au fost introduse în cultura română, „sincronizând” astfel literatura română cu cea
europeană, pentru prima dată.
Preocupările sale ştiinţifice întâlnite în teorii despre... vibraţia moleculară,
poeticitate şi geometrie astronomică precum şi idei care tindeau să demonstreze că
„lumina nu există în vid în stare de fenomen luminos”, i-au adus lui Macedonski
primirea în rândul membrilor Societăţii Astronomice a Franţei.
Aşa cum spera şi Jules Verne (scriitor cu care Macedonski fusese comparat în presa
franceză), poetul Nopţilor îşi descria invenţiile în opera sa literară, aşteptând ca
oamenii de ştiinţă să citească şi să le pună în practică, aducând din viaţa
ficţională o realitate plauzibilă.
În lucrarea sa, Literatura SF (Ed. Univers, 1980), Florin Manolescu începe capitolul
dedicat pionierilor SF astfel: „Literatură ştiinţifico-fantastică românească se
naşte la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primele două decenii ale secolului XX,
în jurul câtorva personalităţi ale genului. Acum apar romanele lui Anestin, schiţa
lui Brănişteanu (1847 – 1947), Cârma balonului (1902), Un reporter în noua planetă
Aurora (1907) de Amargo, O călătorie în lună (1907), de tipograful Al. Speranţă,
Oceania-Pacific-Dreadnought (1913), de Al. Macedonski, Pământul a vorbit (1913), Un
asasinat patriotic (1927) şi piesa de teatru Sfârşitul pământului (1922) de Victor
Eftimiu, în fine, romanul Un român în lună (1914) de H. Stahl.”
În acelaşi volum, referindu-se la proza scurtă Oceania-Pacific-Dreadnought, Florin
Manolescu descrie anticipaţiile macedonskiene astfel: „(...) Alexandru Macedonski
prevede pentru anul 1952 dispariţia automobilelor, străzile rulante, instalaţia de
aer condiţionat, televiziunea în culori,” considerând că prin acest text Macedonski
devine autor de literatură SF explicită în genul anticipaţiilor lui Jules Verne.
Mihai-Daniel Gheorghe: ,,Judecând, în toată complexitatea ei, moştenirea culturală
lăsată de Alexandru Macedonski, ne dăm repede seama că acesta a fost, fără urmă de
tăgadă, cel mai activ spirit al epocii sale.
Pasiunea pentru noi forme poetice, realizarea unui scenariu de film, textele care
anticipează proza S.F. românească, dramaturgia, activitatea de traducător şi de
autor al unei opere originale în limba franceză, demersurile făcute în cercetare şi,
în fine, de ce nu, atitudinea sa combativă în arena literaturii și imaginea unui om
care era mereu în pas cu moda, toate acestea, fac din Macedonski „borna” inovațiilor
moderniste în cultura română.
Spre neşansa lui, tocmai această plurivalenţă a activității sale l-a condus la un
dezechilibru între propriu-i destin și lumea contemporană, care nu a știut să
gestioneze o astfel de prezență în mijlocul ei. Ar fi, evident, exagerat să spunem
că a fost un martir, însă, cu siguranță, a fost un om care a sacrificat totul pentru
ideile sale, um om care a trecut demn prin viață și a intuit foarte bine viitorul
său în istoria literaturii.
Astfel, Macedonski merită o reevaluare critică făcută într-un mod onest, și când
aceasta se va realiza, urmărind toate preocupările sale, se va vedea cât de mult a
contribuit acesta la dezvoltarea culturii române și cât de mult a pierdut cultura
română în deceniile în care nu i-a oferit spațiu în manualele școlare, în perioada
în care nu a fost citit și studiat.”
Despre Nopţile macedonskiene în 2014
Proiectul „Nopţilor...” se va relua lună de lună în 2014, de fiecare dată altfel, cu
intenţia de a pune în legătură scriitori tineri sau consacraţi, artişti şi
personalităţi creative care îşi doresc să contribuie la dezvoltarea unui context
favorabil schimbului de idei.
În cadrul următoarelor „Nopţi macedonskiene” vor fi organizate spectacole de teatru,
concerte jazz şi serate literare, proiecţii şi dezbateri pe teme vaste întâlnite şi
în preocupările scriitorului Alexandru Macedonski: înnoirea poeziei, proză SF,
cercetare ştiinţifică, estetică, scenariu de film, teoria literaturii şi creative
writing, management cultural etc.
Seria de evenimente „Nopţi macedonskiene” face parte din proiectul manifestărilor
culturale iniţiate de Irina Macedonski pentru a marca împlinirea a 160 de ani de la
naşterea scriitorului Alexandru Macedonski (1854 – 1920). Cele trei „direcţii” în
spiritul cărora se vor realiza comunicările în 2014 sunt:
- „Scriitor reprezentativ pentru secolul al XIX-lea”
- „Scriitor european”
- „Scriitor inovator al culturii române”
La toate evenimentele intrarea va fi liberă.
-------------------------------------------------------------------------------
Despre Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”
Pentru data de 21 februarie, când va avea loc Noaptea de februarie, publicul va fi
invitat să urmărească planeta Jupiter, foarte vizibilă în această perioadă. De
asemenea, condiţiile meteo de iarnă sunt de multe ori mult mai favorabile faţă de
cele de vară, cerul fiind acum mult mai limpede şi prielnic pentru observaţii
astronomice aprofundate.
Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” al Municipiului București, este o
instituție muzeală, destinată popularizării astronomiei, subunitate a Muzeului
Municipiului București
Februarie 2014
