La Muzeul National al Taranului Roman, de Noaptea Europeana a Muzeelor, sambata, 19 mai 2018, va asteptam sa vizitati expozitia temporara ASA VAZUT-A ZAHARIA, sa ascultati povesti etnologice rostite de Serban Anghelescu, sa vedeti multe filme documentare si sa va bucurati de muzica interpretata de Taraful lui Sandorica din Soporu de Campie. Intrarea este libera.Anul acesta expozitia permanenta va fi inchisa deoarece cladirea monument istoric din soseaua Kiseleff se afla inca in santier.
PROGRAM:
Regimul nocturn in viata taraneasca | povesti etnologice cu Serban Anghelescu
Clubul taranului | intre orele 18.00 – 19.00
Etnologul Serban Anghelescu va vorbi publicului despre semnificatiile noptii in religie si literatura, despre noptile taranesti de la sarbatorile importante si despre intrarea in noapte in baladele Miorita si Mesterul Manole.
ASA VAZUT-A ZAHARIA. Improvizatii intr-o lume captiva | expozitie de fotografie
Sala Foaier | intre orele 18.00 – 00.00
Recent descoperita in podul unei case abandonate, la 200 km de Chisinau, arhiva fotografica a lui Zaharia Cusnir ne ofera astazi sansa rara de a privi viata rurala din Basarabia de dupa razboi intr-o maniera care ocoleste realitatea ingradirilor dictate de propaganda si discursul oficiale ale epocii. Expozitia este rezultatul unui exercitiu curatorial si de cercetare interdisciplinar si prezinta – in premiera in Romania – o selectie inedita din cele peste 4000 de clisee salvate, aflate in prezent in proces de conservare, digitizare si documentare.
Muzeul invizibil #4 | proiectii de film
Sala Tancred Banateanu | intre orele 18.00 – 01.00
Recunoasterea castigata de Muzeul Taranului Roman se datoreaza nu doar patrimoniului pe care il detine, ci mai ales viziunii artistice a fondatorului sau, Horia Bernea. Singurul muzeu de autor din Romania si unul din putinele muzee din tara al carui patrimoniu este re-vizitat si re-interpretat in proiectele de cercetare si artistice ale specialistilor sai, poate fi considerat in acelasi timp si un muzeu auto-reflexiv.
La editia din 2018 a Noptii Europene a Muzeelor, una din propunerile adresate vizitatorilor o constituie o serie de proiectii video cu filmari care documenteaza fragmentar inceputurile MtR, cu proiectele de cercetare si de actiune culturala din anii ’90 si 2000.
Filmele si montajele incluse in program au fost transpuse in format digital de pe suport VHS in anii 2017 si 2018. Evenimentul Muzeul [in]vizibil #4 continua seria explorarilor muzeale initiate in anul 2017 prin care ne propunem valorificarea Arhivei de imagine si a colectiilor MtR.
Proiectiile din spatiul 1
Mos Gligor – un dogar din tara Motilor | 1991 | 02’49’’
Megleniti in Cerna | 1991 | 06’43’’
Muzeul misionar „Craciun in caruta” – Calea Victoriei | 1991 | 03’57’’
Muzeul misionar „Primenire” – Institutul de istorie a artei | 1992 | 03’06’’
Muzeul misionar „Primenire” – Muzeul de la Sosea | 1992 | 06’43’’
Muzeul misionar „Icoane” – Azilul de batrani Straulesti | 1992 | 05’04’’
Iza la Bucuresti | 1992 | 07’35’’
Napoleon de la Gratia | 2003 | 16’14’’
Tonel si Vieru – despre rostul cantarii | 1996 | 20’
Filon | 1995 | 10’
Roiuri | 1996 | 11’
Ciuma |1997 | 9’
Maricuta si Ion | 1999 | 23’
Vieti inlemnite | 1999 | 19’
Proiectiile din spatiul 2
Despre arta | dialog intre Horia Bernea, Paul Neagu si Mihai Sarbulescu realizat de Marius Caraman in 1992 | 01h 47’
Istoria Muzeului Taranului Roman, incluzand avatarurile sale interbelice, a avut ca fondatori un istoric de arta si un pictor: Alexandru Tzigara-Samurcas si Horia Bernea. Pentru realizarea unor proiecte muzeografice non-conformiste care au facut din Muzeul de la sosea un loc emblematic, importanta mediului in care cei doi intemeietori si-au probat calitatile de profesionisti ai teoriei si practicii artistice este incontestabila. Tocmai de aceea profilul cu totul special pe care MtR l-a dobandit in decursul anilor nu este unul intamplator, iar o calatorie in teritoriul artei prin filtrul pictorului Horia Bernea si al interlocutorilor sai este nu doar un martor valoros al unei epoci, ci si un spectacol incitant.
„Ar fi interesant de vazut la un moment dat avangarda pe cursa lunga, cum s-a facut in general in istoria artei, pentru ca niciodata nu s-a validat ceva cum se valideaza acuma. in doi ani a devenit fenomenal, faimos, peste doi ani e uitat, acum trei ani nu era nimeni. E ceva care arata efectiv o stare de marasm. Daca as vedea pe unul care a pictat numai doua peisagii si un iconostas, sa stii ca nu ma convinge. E mult mai important sa vezi traseul pe care a evoluat. Asta valideaza. La o analiza stilistica se poate vedea ca in momentul in care eu pictez o gradina, n-o pictez ca Monet, se vede ca au mai trecut o suta de ani. Traseul asta devine un lucru viu in momentul in care ai la ce sa te raportezi. Ce e efort, e facut de la aia la aia, de la aia la aia. Traseul se valideaza din aproape in aproape. Este foarte important sa vezi traseul. Traseul este un efort lung, ma rog, poate e de cinci ani... Van Gogh, in fond, a cam terminat-o cu treaba in vreo sapte ani. Sa mergi cu rucsacul... Altii spun ca avangarda e ceva... arunc-o la gunoi! Ei, nu-i asa. Eu consider ca avangarda a existat de foarte mult timp, mult inainte de a se conceptualiza si institutionaliza ideea de avangarda. Avangarda ar insemna non-conformism, dar nu in sensul cu orice pret. Icoana bizantina e strigatoare la cer pe langa pictura paleo-crestina.” (Horia Bernea | extras din filmul Despre arta)
Filmul Despre arta, realizat de Marius Caraman in 1992 si digitizat in 2018, este proiectat in premiera.
Taraful lui sandorica din Soporu de Campie | animatie muzicala
Curtea interioara | intre orele 19.00 – 22.00
sandorica provine dintr-o veche familie de ceterasi – asa cum isi numesc transilvanenii lautarii – din Soporu de Campie, sat in judetul Cluj. sandor Ciurcui, tatal acestuia, era vestit in intreaga regiune a Campiei Transilvaniei dar Alexandru Ciurcui – asa cum este trecut sandorica in buletin – a reusit sa-l depaseasca, afisand de la o varsta frageda o dezarmanta virtuozitate.
A concertat in anii ’90 pe importante scene occidentale, iar muzica lui figureaza pe CD-uri editate in Franta. Dupa ce a ratacit o bucata de vreme prin tara straina, sandorica s-a reintors de cativa ani in satul natal reafirmandu-se ca unul dintre cei mai buni ceterasi ai Transilvaniei.
Proiectii de filme documentare etno/antropologice marca Culese din Balkani
Cinema Muzeul taranului | intre orele 22.00 – 01.00
Ionas viseaza ca ploua | Regia: Dragos Hanciu | 26’ + Q&A in prezenta echipei
Ionas este un batran taran roman care isi petrece noptile de vara intr-o rulota, pazindu-si lanul de porumb impotriva mistretilor infometati ce vin la recoltele lui. in timpul meditatiei sale nocturne si tacite, Ionas trebuie sa ramana treaz pentru ca, altfel, stie ca nu ar putea supraveghea nimic in afara de visele sale. infruntand o lupta mai puternica decat el, Ionas, desi ar putea castiga batalia impotriva mistretilor, isi da seama repede ca un lucru nu poate fi de fapt infruntat: timpul.
Oamenii patrimoniului | 5 episoade | 30’
Despre cei ce salveaza patrimoniul cultural. Initiative autentice, motivatie si oportunitati de implicare. Fii parte din povestea lor!
Materie si gest | Pro Patrimonio - Batem fierul la conac | 43’
Ultimul caldarar | Regia: Elena Stancu & Cosmin Bumbut | 60’
Caldararii sunt un clan aparte in randul romilor. Mai demult, meseria le oferea mijloace de trai si un anumit statut social. in ultimii ani, vasele lor de arama nu prea mai au cautare, asa ca sunt nevoiti sa gaseasca alte cai ca sa poata trai. tarile occidentale sunt o varianta, dar nici acolo nu-i asteapta caini cu covrigi in coada. Cu ajutorul unor imagini de exceptie, ce poarta amprenta artistului-fotograf si bazandu-se pe o documentare de tipul jurnalismului de calitate, echipa Bumbut-Stancu isi face debutul in documentar cu povestea complexa a unei comunitati deja marginalizate, in pericol de a-si pierde identitatea ocupationala.
Pe urmele lui Henriette. Self guided tour
Lucru putin stiut este ca fiica cea mica a scriitorului Barbu Delavrancea, Henriette, a fost una dintre primele femei arhitecte din Romania. si nu doar cladirile lasate in urma o fac speciala, ci mai ales contributia pe care a avut-o la formarea scolii de arhitectura moderna din Romania.
De Noaptea Muzeelor exploram patrimoniul altfel: descoperim 7 locuri si 7 cladiri care au ajuns sa fie desenate de catre Henriette, si pe langa care trecem zi de zi fara sa stim cine a stat in spatele proiectarii lor. Vom face acest lucru prin intermediul aplicatiei Questo, care ii va ghida pas cu pas pe curiosi si pe pasionatii de arhitectura pe un traseu cultural prin centrul Bucurestiului. Punct de pornire: Spitalul Coltea. Ce legatura exista intre Henriette si Coltea? Descarcati gratuit aplicatia pe mobil si incepand de sambata, 19 mai, de la ora 18.00, veti afla!
Arhiva de Imagine a Muzeului taranului Roman detine in colectiile sale cateva mii de planse de arhitectura – cu tematica urbana si rurala, din Capitala si din tara – semnate de catre Henriette Delavrancea-Gibory. La sfarsitul anilor 1990, aflate in pericolul de a fi aruncate si pierdute, schitele au fost salvate si integrate in patrimoniul MtR, la decizia directorului de atunci al muzeului, pictorul Horia Bernea.
Traseul self guided Pe urmele lui Henriette este o initiativa a Muzeului taranului Roman, dezvoltata in colaborare cu Vanatoarea de comori arhitecturale si cu sprijinul Questo App, cu ocazia evenimentului Noaptea Muzeelor 2018. Traseul va fi accesibil publicului atat in data de 19 mai, cat si ulterior.
