Nicolae Grigorescu s-a intors la Barbizon

S-a deschis, intr-o atmosfera foarte vie, la Barbizon, in muzeul din acest sat al pictorilor de altadata, fost han care-i adapostea pe primii veniti, o expozitie Nicolae Grigorescu, cu lucrari din patrimoniul Muzeului National de Arta din Bucuresti, precum si cu lucrari de la Muzeul de Arta din Agen. Vernisajul a fost precedat de o zi de discutii despre arta pictorilor pre-impresionisti care au pictat aici. Duminica animata in fostul sat al pictorilor, la cateva zeci de kilometri de Paris, Barbizon. Spun "fostul sat", pentru ca Barbizonul de azi nu mai e cu siguranta cel din secolul al XIX-lea, care adapostea, mai intai la hanul Ganne, apoi si prin alte locante, pictori francezi, dar si altii din toata lumea, veniti aici "la peisaj". Plenerismul castiga in randul pictorilor o popularitate niciodata atinsa pana atunci. Era, cum spune Marie-Therese Caille, o adevarata frenezie a observarii naturii, care atragea pictorii prin mai toate padurile din jurul Parisului. Un pictor roman la hanul Ganne Lucrarile lui Nicolae Grigorescu, dintre cele de dimensiuni mici sau medii, sunt expuse in casa de pe strada centrala, actualul muzeu si fostul han Ganne, unde locatarii au pictat dulapurile, ba chiar si peretii. Parte dintre aceste mici bijuterii plastice se mai pastreaza, si sunt expuse alaturi de lucrarile lui Nicolae Grigorescu, pe dulapurile pastrate intr-o stare destul de buna. Picturile lui Nicolae Grigorescu de la Muzeul din Agen sunt in numar de 12, si fac parte din donatia unui medic din oras, Brocq, un sustinator al muzeului. Peisaje barbizoniene, cu toamne in padure, dar si cu alte subiecte, precum luminosul tablou de la mare sau turma de mioare si ciobanasul care o calauzeste, au alaturi, intr-o sala, si o lucrare de Theodore Rousseau, precum si o lucrare de Diaz de la Pena, colegi de colonie barbizoniana mai cunoscuti in lume. Muzeul National de Arta al Romaniei a trimis, printre altele, un peisaj mai mare, intitulat chiar "Toamna la Fontainebleau". O tanara tarancuta a venit de la Agen, ca si un "atelaj romanesc", cum au tradus francezii traditionalul car cu boi grigorescian. Dl Vincent Pomarede, conservator la Luvru, scrie in catalogul expozitiei, care va fi deschisa pana la inceputul lunii decembrie: "Vizitatorul atent al acestei expozitii, concepute in mod magnific de muzeele din Barbizon si din Agen, datorita ajutorului activ al Muzeului National de Arta de la Bucuresti, va descoperi in operele vibrante, vii si sensibile, ale lui Grigorescu unele dintre rarele calitati ale acestui curent pe care l-am numit scoala europeana de peisaj, nascuta la Barbizon dupa 1850 si mult imbogatita de generatia impresionista; dar, in acelasi timp, noi am dori ca fiecare sa poata sa simta la fel de profund prin operele sale poezia, luminozitatea si caracterul acestei scoli romanesti care si-a primit datorita lui Grigorescu certificatul de noblete". Duminica picturii Ziua de duminica i-a fost dedicata, la Barbizon, picturii, de dimineata avand loc un colocviu despre influentele franceze asupra picturii romanesti si despre scoala de la Barbizon si pictura "pe motiv", adica in natura. Au vorbit scriitorul Virgil Tanase, istoricul de arta Ioana Beldiman, istoricul de arta Pierre Vaisse de la Universitatea din Geneva, moderati de Marie-Dominique Niviere, conservator la Muzeul din Agen, iar dupa masa, Chantal Georgel, conservator la Muzeul Oray, istoricul de arta Francois Fossier, de la Lyon, Vincent Pomarede, moderati de Marie-Therese Caille, conservator al muzeului departamental de la Barbizon. Finalul a fost cu declaratii de dragoste si adeziune la intrarea Romaniei in UE, cu oficiali departamentali si locali, dar si cu ambasadorii romani la Paris si UNESCO. In sala, i-am remarcat pe muzicologul Costin Cazaban, pe dramaturgul Matei Visniec, pe poeta Magda Carneci, director adjunct la Institutul Cultural Roman de la Paris. In salile expozitiei am auzit vorbindu-se mai ales frantuzeste, si era destul de multa lume, ceea ce poate spune ceva in plus despre interesul pe care-l poate starni arta romaneasca daca este prezentata cum si unde trebuie.Un articol de N. Prelipceanu