'Noi i-am cerut citeva obiecte domnului Szatmari, pentru ca stiam ca le are, si ni le-a dat. E vorba despre o palarie, un baston, o marita (tragator de cizme - n.r.) si o batista cu monograma, despre care Szatmari sustine ca ar fi fost ale lui Maniu, si citeva scrieri presupuse a fi ale lui Petre Tutea, 20 de file scrise fata-verso continind poezii sub forma unor catrene. Pentru a ne da seama daca lui ii apartin, va trebui sa facem o expertiza grafoscopica si una grafologica', afirma procurorul militar Viorel Siserman.
Suvenire de la detinuti
Szatmari a fost ofiterul politic al Penitenciarului Sighet, intre 1953 si 1955, si a avut gradul de capitan in contrainformatiile de Securitate. Pe timpul supravegherii sale a murit Iuliu Maniu, alaturi de alti oponenti ai regimului. El a sustinut si inainte ca detine spre vinzare palaria lui Iuliu Maniu, precum si alte obiecte care au apartinut marilor demnitari ucisi in inchisoare. 'Un coleg din presa locala, Vasile Tivadar, mi-a spus ca Szatmari ar cere 50.000 de lei pe zi pentru ca a pastrat aceste lucruri', spune jurnalistul Teofil Ivanciuc de la 'Gazeta de Maramures'. 'Intrebat de ce nu le-a dat pina acum, Szatmari a raspuns ca nu i le-a cerut nimeni', explica insa Siserman, adaugind ca acesta nu mai poate cere bani, o data ce le-a predat de bunavoie.
Azi in Cluj, miine in Alba
Potrivit arheologului Gheorghe Petrov, directorul santierului, tot Szatmari le-a indicat si o zona mai restrinsa, in care tine minte ca ar fi fost ingropat Maniu. In prezent, o echipa de procurori a ramas la Sighet pentru a continua audierile. 'Miine vom face audieri in judetul Cluj, iar poimiine in Alba', sublinia ieri Siserman. El afirma ca inca trebuie cautate fotografii si persoane care pot sa dea date antropometrice. 'Senatorul Matei Boila este un succesor al lui Iuliu Maniu, il vom contacta', sustine procurorul. 'Este un dosar penal in baza caruia se desfasoara aceste cercetari', au sustinut alte surse din Parchet, adaugind ca institutia a demarat ancheta in baza unei sesizari din 31 iulie anul acesta, de la fostii detinuti politici.
Ce merge in Capitala
Sapaturile in Cimitirul Saracilor s-au incheiat simbata, din cauza stratului de zapada. 'Din cele 16 schelete descoperite, doar unul a luat drumul Bucurestiului. Despre acesta nu se stie decit ca este un adult si s-au gasit si fragmente de tesatura, care ar putea fi la fel de bine o zeghe sau uniforma bolnavilor de la spitalul de nebuni', povesteste Teofil Ivanciuc. Surse din Parchetul Militar ne-au declarat ca, de fapt, s-au scos mai multe schelete care vor ajunge la Institutul de Medicina Legala din Capitala, pentru a se afla vechimea, dar mai ales cauza mortii. Arheologul Gheorghe Petrov, directorul santierului, nu stie ce anume a plecat la Bucuresti pentru analize, dar precizeaza ca 'prea putin din ce s-a predat'. In cele patru zile de ancheta, cei de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania au descoperit doua loturi. In primul nu au gasit nimic si l-au inchis simbata dupa-amiaza, iar din al doilea au colectat probe pe care le-au adus la Bucuresti, precizeaza Teofil Ivanciuc.
'Dintre cei 13 (din personalul inchisorii care mai sint in viata - n.red.), toti care locuiesc in apropiere au fost interogati, iar mai multe persoane au fost duse la fata locului si ne-au indicat locuri unde sa sapam. In principiu, toti cei 53 de decedati ar fi ingropati acolo, in Cimitirul Saracilor. Tot ce am gasit pina acum constituie ipoteze de lucru, nu certitudini', spune Siserman.
In cautarea rudelor
In ceea ce priveste scheletele, procurorul declara ca toate au fost puse in conservare. Probele vor fi evaluate de un antropolog, care va dubla expertiza arheologica, pentru a se vedea exact virsta decedatului. Urmeaza apoi drumul la Institutul de Medicina Legala si, daca este cazul, testul ADN. 'E vorba despre niste mici fragmente de oase care vor fi testate, iar apoi sa fie comparate cu ADN-ul rudelor in viata', spune Ana Blandiana, presedintele Fundatiei Academia Civica.
Sapaturile vor incepe iar la primavara, cu obiectivul de a cerceta o treime din cimitir. Pina acum, sapaturile au acoperit doar in jur de 80 de metri patrati.
Loc de reculegere cu arbori
Celelalte schelete au fost ingropate la loc. 'Am dispus montarea unei cruci acolo, pentru ca oamenii aia nu au avut parte de o inmormintare crestineasca.', a spus Marius Oprea. In apropierea cimitirului functiona un azil psihiatric si o casa de copii, iar arheologii sint de parere ca majoritatea scheletelor au provenit din aceste doua locuri. Cimitirul va deveni un spatiu de reculegere. 'S-a creat conturul Romaniei din arbori. Totul se va vedea ca intr-o carte, pentru ca se va privi de sus, unde exista o belvedere cu doi metri deasupra cimitirului', povesteste Ana Blandiana.
Alexandra Olivotto
