X1_AdParams =
{
'pub' : '1212121112121',
'site' : 'romanialibera',
'section' : 'site',
'zone' : 'rectangle',
'size' : '300x250'
};
zona spre care turistii se indreapta ca magnetizati pentru a vizita vestitul complex manastiresc de la Ohrid.Nazen Peligrad a intrat la Academia de Arta fara nici o inhibitie, crezand enorm in talentul ei, prea putin pasandu-i de ifosele sau de mutrele din jur. Era inconjurata de colegi care aveau relatii, carora drumul le era mai mult sau mai putin netezit. Nu s-a sfiit sa le spuna in fata lucrul acesta si astfel si-a facut probabil multi dusmani. Dar pe ea un potential conflict nu o sperie, dimpotriva, o stimuleaza. Se considera o luptatoare si poate din aceasta cauza lucrarile ei au o componenta viril expresionista. Intalnirea cu Adrian NastaseLa o expozitie colectiva de acum cativa ani, pe vremea cand premierul Romaniei era Adrian Nastase, acesta, cu aerul lui pretios de rafinat cunoscator al artelor, vizitand respectiva expozitie, s-a oprit in fata unui tablou al tinerei si s-a decis sa-l cumpere. A fost fireste o achizitie importanta, dar nu se stie daca nu de aici a plecat si un oarece ghinion.Ochi devoratoriCele cinci expozitii pe care ea le-a deschis pana acum au individualizat-o net in marea masa a artistilor avizi de succes. Desi apartine generatiei iconoclaste a lui Dumitru Gorzo, Nazen Peligrad e rebela tocmai fata de un asemenea tip de fronda. Aici nu e vorba de pudibonderie, de un pretins bun-simt burghez, ci de instinctul adevaratului artist care evita exhibitionismele facile. Nazen Peligrad picteaza cu maxima devotiune, realizand aproape un ecorseu al propriei fiinte. De aceea nu are cum s-o intereseze naturalismul banal, fara perdea. La urma urmei, ochii ei de o mare forta expresiva sunt mai "nerusinati" decat : sa zicem : infatisarea cu acribie a organelor genitale. Fiind o expresionista pursange, imi spune ca nu-i sufera pe impresionistii gingasi, pe cei care baleiaza gratios, care nu sunt creatori, ci... decoratori.Exista, fireste, o nota de naivitate cruda in asemenea opinii, care pleaca insa dintr-o ipostaza a tineretii donquijotesti. Vorbind mai mult cu ea, am descoperit si o aplecare sincera spre hieratismul artei bizantine. Desi moderna, hipermoderna pana in varful unghiilor, artista aluneca pe nesimtite spre rigoare, spre canon, spre disciplina de fier a mijloacelor de expresie. Cand privesti in miezul lucrarilor ei, mai exact in abisul ochilor pe care-i picteaza, pur si simplu te apuca ameteala si-ti vine sa strigi: vazul e minune. Ochii lui Nazen Peligrad sunt mult prea provocatori ca imediat, dupa ce ai depasit stadiul primei emotionari, sa nu te gandesti ca ceea ti se ofera nu e doar o evidenta anatomica, ci ascunde planul interior al vazului ce, mimand proiectia in afara, se concentreaza asupra strafundurilor. De aici, hieratismul, de aici tentatia de-a studia arta bizantina, de aici calatoria intr-o lume a traditiei ce se opune modernitatii dezordonate. Nu pot sa uit o lucrare de-a ei expusa in 2005 la Palatul sutu, in care era pictat un copac simplu, fara pic de podoaba vegetala, auster asadar, pentru a reda ideea de verticala si de axialitate, in a carui scoarta, ca o scorbura, se deschidea acelasi ochi fatidic, cu aceeasi privire intensa, explorand straturile invizibile ale cosmosului. Sau tot atunci am retinut o padure incendiata, un foc devastator, van goghian, care nu era doar vazut, ci si auzit, neintrerupte trosnituri ale arborilor mistuiti de flacari. Nazen Peligrad e o artista a extremelor in sensul in care ceea ce face ea echivaleaza, cum se vede, izbucnirii unui incendiu sau, dimpotriva, naste glaciatiuni. Urmatoarea ei expozitie va fi o bucurie. ' Nazen Peligrad a intrat la Academia de Arta fara nici o inhibitie, crezand enorm in talentul ei, prea putin pasandu-i de ifosele sau de mutrele din jur.
