Istoria si originile acestui muzeu spun povestea uneia dintre cele mai interesante colectii particulare din lume, cea mai importanta din secolul XX. Desi colectia era binecunoscuta in intreaga lume, cand muzeul a fost deschis in octombrie 1992 pasionatii au avut surpriza sa vada nenumarate lucrari de calitate, adunate de o familie in doar doua generatii, cu nenumarate sacrificii si lupte.
August Thyssen (1842-1926), fondatorul imperiului financiar Thyssen cu radacini in industria metalurgica, inzestrat cu o deosebita sensibilitate artistica, nu s-a putut dedica exclusiv colectionarii decat in ultima parte a vietii. Dorind sa aiba o impresionanta colectie de sculptura a apelat la cel mai cunoscut sculptor al epocii, Auguste Rodin. Colectia industriasului german a inclus o serie de sapte sculpturi magnifice in marmura ale artistului francez.
Izbucnirea primului razboi mondial a intrerupt aceasta frenezie a colectionarii, August Thyssen murind la putin timp dupa ce razboiul se terminase, iar Germania se confrunta cu o serioasa criza economica. Corespondenta dintre Rodin si August Thyssen, atat cat s-a pastrat, intre care si o scrisoare din 1911, demonstreaza ca fiul industriasului german, Heinrich - al treilea din cei sapte copii - incepuse sa isi formeze propria sa colectie. Heinrich, care avea un doctorat obtinut la Universitatea din Londra, s-a casatorit cu baronesa Margit Bornemisza de Kaszon, fiica unui nobil maghiar, in 1905. Heinrich Thyssen-Bornemisza, ale carui nou-infiintate companii nu mai aveau nici o legatura cu industria metalurgica, s-a stabilit in Ungaria, la Castelul Schloss Rohoncz, proprietate a familiei sotiei, unde si-a adus si primele piese din colectia in formare. In 1919, revolutia lui Bela Kuhn l-a fortat sa paraseasca Ungaria, asa ca s-a mutat la Amsterdam, de unde a continuat sa isi desfasoare afacerea si unde in 1921 i s-a nascut si primul fiu, Hans Heinrich.
Heinrich Thyssen-Bornemisza: pasiunea pentru arta
 | In ciuda dificultatilor economice din perioada de dupa razboi, Heinrich Thyssen (1875-1947) nu a renuntat niciodata la colectia de tablouri, desi a devenit foarte discret in aceasta privinta, preferand de multe ori sa cumpere prin intermediari. Asa ca in 1930, cand pentru prima data a fost organizata o expozitie a colectiei sale, cunoscuta atunci sub numele de Colectia Schloss Rohoncz, la Neue Pinakothek in Munchen, publicul, colectionarii si specialistii au fost stupefiati. Succesul neasteptat l-a incurajat pe baron sa isi continue pasiunea si sa inceapa sa achizitioneze sculptura, mobilier, tapiserii, bijuterii si alte opere de arta. |
In perioada interbelica nu exista o comunicare eficienta intre colectionarii particulari, acestia fiind dezbinati si nestiind adesea de existenta multor colectii valoroase. Cu grija, intuitie si cu ajutorul unora dintre cei mai importanti dealeri si specialisti, Heinrich Thyssen a inceput o adevarata campanie intensiva de achizitii. Initial s-a ocupat de arta germana, avand in colectie in scurt timp lucrari de Hans Balding Grien, Altdorfer, Durer, Cranach, Holbein. Respectand traditia stabilita de colectionarii germani, baronul a inceput sa caute si pictura olandeza, adaugand opere de Robert Campin, Petrus Christus, Roger van der Weyden, Jan van Eyck, Memling si John de Flandra. Cu toate acestea nu s-a limitat la acestia si a inceput sa cumpere pictura italiana, alegand unele dintre cele mai valoroase lucrari de Domenico Ghirlandaio, Carpaccio, Caravaggio.
In timp, in colectie au ajuns si lucrari semnate de alte nume celebre : din Anglia, pictori ca Gainsborough si Reynolds; din Franta Watteau, Fragonard, Chardin ; din Italia Titian, Veronese, Tintoretto, Tiepolo, Canaletto, Guardi.
 | Preocupat de viitorul colectiei sale, s-a decis sa se mute in Elvetia, singura tara europeana de atunci care parea sa asigure siguranta. In 1932 a cumparat o vila pe malul Lacului Lugano, cunoscuta de secole ca Villa Favorita, la origine un palat construit in 1687 de Printul Leopold de Prusia. Continuand sa cumpere lucrari de arta pentru colectia sa, Heinrich Thyssen-Bornemisza a construit o galerie in gradina vilei in care sa expuna lucrarile la fel ca in orice alta galerie, pentru placerea sa si a musafirilor. |
Galeria a fost gata in 1936 si a avut loc deschiderea oficiala. Din pacate izbucnirea razboiului a adus si sfarsitul acestui proiect ambitios, Heinrich fiind nevoit sa inchida galeria in 1939.
Avea sa fie redeschisa in 1949, de aceasta data permanent, datorita fiului sau, Hans Heinrich, care a preluat traditia si pasiunea de la tatal sau, care a murit in 1947. Baronul Thyssen-Bornemisza reusise sa adune aproximativ 525 de lucrari de arta, colectia fiind impartita intre cei patru copii ai sai. La doar 26 de ani, Hans Heinrich a decis ca trebuie sa continue munca tatalui sau (a fost si singurul membru al familiei care si-a dorit asta) si in paralel a preluat si conducerea asupra afacerii familiei. Fratele sau, pasionat de cercetarea stiintifica, nu era interesat de arta sau afaceri, iar cele doua surori au facut ca impresionanta colectie sa fie divizata si risipita. In ciuda circumstantelor dificile aduse de perioada postbelica si cu ajutorul unor eforturi financiare impresionante, Hans Heinrich Thyssen-Bornemisza (1921-2002) a reusit sa pastreze cea mai mare parte a colectiei, dar nu toata. Procesul de recuperare a operelor pierdute a durat decenii, abia in 1988 reusind spre exemplu sa cumpere de la una dintre surorile sale o lucrare de Brueghel. Experienta din tinerete l-a ajutat insa peste ani cand a trebuit sa decida ce va face cu colectia. Asa ca a luat singura decizie fireasca : infiintarea Muzeului Thyssen-Bonemisza. In prezent acesta gazduieste aproximativ 1000 de tablouri. Lucrarile sunt expuse in ordine cronologica si tematica, oferind vizitatorilor sansa de a vedea cele mai importante momente din istoria picturii occidentale, de la pictura italiana veche la perioada suprarealista si dezvoltarea Pop Art in anii 60, in paralel cu rezistenta artei figurative in creatia moderna.
Cladirea Muzeului
Duccio, Van Eyck, Carpaccio, Lucas Cranach, Drer, Caravaggio, Rubens, Frans Hals, Van Gogh, Gauguin, Kirchner, Mondrian, Klee, Hopper, Rauschenberg. Sunt doar cativa dintre marii maestri ale caror lucrari sunt expuse la Muzeul Thyssen-Bornemisza din Madrid.
Asezat aproape vis a vis de Muzeul Prado si foarte aproape de Muzeul de Arta Moderna Reina Sogia, noul muzeu reprezinta reperul ce lipsea pentru a forma un triunghi al artei. Cu ajutorul Colectiei Thyssen-Bornemisza, cea mai importanta colectie particulara din lume inainte de a fi cumparata de statul spaniol pentru 350 de milioane de dolari, foarte putine orase mai pot rivaliza cu Madridul pentru un iubitor al artei.
Una dintre principalele caracteristici ale Muzeului Thyssen-Bonemisza este ca lucrarile prezentate vin in completarea colectiilor celorlalte doua muzee. Dar aduce si ceva nou, singura serie de arta nord-americana din secolul XIX, practic necunoscuta in Europa, care ocupa doua sali.
