Muzeul [in]vizibil #3
Pe 5 februarie 1990 se re-fonda Muzeul de la sosea avand o noua titulatura – Muzeul taranului Roman. Recunoasterea pe care a castigat-o se datoreaza viziunii fondatorului sau, Horia Bernea, fiind singurul muzeu de autor din Romania si un loc favorabil individualitatilor. De asemenea, este unul din putinele muzee din tara al carui patrimoniu imaterial este re-vizitat si re-interpretat in proiectele artistice ale unora dintre specialistii sai.
Luni, 5 februarie 2018, la implinirea a 28 de ani de la re-fondare, invitam prietenii Muzeului sa sarbatorim cu povesti, carti si multa muzica buna. Intrarea este libera.
De la ora 17, incepem prin a le descoperi celor mici lumea expozitiei Cu Tenda, iar apoi ne strangem in cort pentru a-l asculta pe papu Yioryi.
Vini paplu di la put,/ Ncalar pi yumarut,/ Yumarutlu ni-anvitat, / Deadi paplu pisti cap!
Calare pe-un magarus (imaginar, dar tot nastrusnic, ca cel din poezie), paplu Yioryi/ bunicul Gheorghe le va spune povesti copiilor aromani, in cortul din expozitia Cu Tenda din Sala Foaier care se va umple cu lamni, busurat miri, arapi, furi, dafni, amirarusi – personaje infricosatoare, dar si incantatoare, care populau pe vremuri, se spune, muntii in care aromanii isi aveau cuiburile.
Cu Tenda este un proiect european care exploreaza culturile din sud-estul european, cu un accent pe cultura comunitatilor aromane, continuand demersurile initiate de Irina Nicolau la inceputul anilor 2000.
De la ora 19, la Clubul taranului, aflam de la Calin Torsan (Sectia Educatie muzeala) cum se scrie o carte despre fluiere si ascultam cum se canta o carte despre OM – altfel spus, lansam cartea Omul cu fluier.
Nasterea Muzeului taranului ma gasea pe strazi, cu palaria in fata, ca muzicant stradal. Un om cu fluier... La 28 de ani distanta se va-ntampla asa: voi fi pe scena Clubului taranului, iar palaria imi va sta pe crestet. Omul cu fluier (editura Martor). O carte ciripita de Calin Torsan.
De la ora 20, la Clubul taranului, avem Trei parale in concert
Trei parale este un grup bucurestean de muzica traditionala cunoscut datorita proiectelor sale revivaliste dedicate muzicilor urbane de secol XIX sau repertoriului pastoral romanesc.
Formatia lucreaza in paralel la cateva proiecte diferite de reconstituiri muzicale, in parte publicate pe compact-discuri: Bazar (muzici urbane de sec. XIX din Moldova si Valahia), Ciobanul care si-a pierdut oile (cantari de origine pastorala), Balade vitejesti. Coordonator este Florin Iordan, etnomuzicolog la Muzeul taranului Roman si poliinstrumentist in cadrul formatiei.
Concertul pe care grupul il va sustine de Ziua Muzeului va dezvalui publicului legatura dintre experienta in munca de cercetare etnologica si activitatea concertistica.
Bonus:
Vrei sa afli cum traieste un muzeu? Ca orice alt muzeu, si Muzeul Taranului Roman traieste asemenea unui personaj viu. Muzeul este curios - cautam raspunsuri prin cercetari de antropologie rurala si urbana; Muzeul pastreaza zestrea comuna - conservam, restauram si documentam obiecte vechi si noi de patrimoniu; Muzeul construieste amintiri - exploram istorii vizuale prin sertarele Arhivei de Imagine; Muzeul se joaca - de-a pictorii, de-a povestitorii, de-a cusatorii, de-a visatorii la Atelierul de Creativitate. Muzeul aduna oameni, lucruri, intamplari.
Tot pe 5 februarie lansam Muzeul [in]vizibil. santier de explorari #3 [video], ce prezinta scurte exercitii de memorie, imaginatie si creativitate, materiale video prin care putem sa fim alaturi si de vizitatorii nostri virtuali. De altfel, te invitam sa ne vizitezi, dar si sa ne urmaresti online anul acesta: in fiecare zi de 5 a fiecarei luni, vom lansa un nou episod din seria Muzeul [in]vizibil #3 [video].
Muzeul [in]vizibil #3 continua seria explorarilor muzeale initiate cu ocazia celebrarii intemeierii MNtR prin seria de evenimente Muzeul [in]vizibil.
In 1990, Ministrul Culturii, Andrei Plesu il numeste la conducerea Muzeului de la sosea, pe pictorul Horia Bernea, cel care timp de 10 ani, impreuna cu echipa sa, va reaseza colectia instrainata in anii comunismului si va face „sa renasca un muzeu centenar” (Irina Nicolau).
In anul 1996, a venit si marea recunoaştere internaţionala: premiul EMYA pentru muzeul european al anului. Pana in prezent, Muzeul Taranului Roman este singurul din Romania care detine aceasta distinctie in patrimoniul sau.
Prin expozitiile temporare si colectiile sale vechi, dar si recente, prin targurile sale deja traditionale si promovarea „produselor taranului roman”, prin activitatile sale cu copiii, prin diversitatea actiunilor sale culturale (lansari de carte si dezbateri, concerte si filme, colocvii si seri culturale etc.), Muzeul National al Taranului Roman incearca sa se pastreze permanent in actualitate.
----- ----- ----- ----- ----- ----- ----- ----- ----- ----- ----- -----
Expozitia CU TENDA este unul dintre produsele culturale de referinta ale proiectului european „CU TENDA” („calatorind cu cortul”) – STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living memory of southeastern Europe], co-finantat prin programul Europa Creativa al Uniunii Europene (2015-2019), derulat in parteneriat cu Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia si Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria. Expozitia urmeaza sa fie itinerata din aprilie 2018 si in tarile partenere.
Acest proiect este realizat cu sprijinul Comisiei Europene. Comisia nu este responsabila de continutul proiectului sau de modul in care rezultatele proiectului pot fi folosite, acestea apartin in totalitate beneficiarului finantarii.