Muzeul Metropolitan de Arta (Metropolitan Museum of Art) din New York, cunoscut mai ales sub numele de MET, este unul dintre cele mai importante muzee de arta din lume, avand in colectiile sale peste doua milioane de piese, impartite in nu mai putin de 19 sectiuni departamentale. Aici se gasesc opere de arta diverse incepand din antichitate (inclusiv o bogata colectie de arta si artefacte egiptene), lucrari ale marilor maestri europeni, colectii bogate de arta americana, dar si de lucrari africane, asiatice, bizantine, arta islamica. In afara operelor de arta la MET se gasesc si vaste colectii de instrumente muzicale, costume si accesorii, arme si armuri antice din intreaga lume, adunate cu migala in timp de curatori si donatori. In galeriile muzeului sunt prezentate si mai multe interioare de epoca, de la Roma secolului I pana la designul modern american, perfect reproduse, chiar cu unele piese originale.
In afara expozitiilor permanente, foarte apreciate de cunoscatori, MET gazduieste periodic impresionante expozitii temporare, multe dintre ele aducand in fata publicului lucrari deosebit de rare.
Muzeul Metropolitan de Arta din New York a fost fondat in 1870 de un grup de americani - oameni de afaceri, finantatori, artisti, ganditori, scriitori - care isi dorea sa infiinteze un muzeu care sa prezinte publicului american cele mai importante creatii artistice, nationale si internationale, dar in egala masura sa faca si educatia artistica necesara. In acelasi an s-au pus si bazele viitoarei colectii, cand au fost achizitionate trei colectii europene, in total 174 de tablouri, in principal arta olandeza si flamanda, dar si alte creatii ale maestrilor europeni. Deschiderea oficiala a avut loc pe 20 februarie 1872, primul sediu al muzeului fiind o cladire de pe Fifth Avenue. Primul presedinte al prestigioasei institutii a fost John Taylor Johnston, om de afaceri care nu a ezitat sa isi doneze bogata colectie de arta muzeului, iar editorul George Palmer Putnam a fost pentru un timp primul administrator. Sub conducerea celor doi, colectiile au crescut rapid ca numar, varietate si valoare.
Colectii, departamente, raritati
Initial, "zestrea" muzeului era alcatuita doar din cele 174 de tablouri si un sarcofag roman din piatra, dar numarul achizitiilor si donatiilor s-a marit intr-un ritm accelerat. La moartea lui John Kensett, de exemplu, muzeul a primit nu mai putin de 38 dintre panzele acestuia. Dar adevarata "varsta de aur" a fost secolul XX, cand MET avea sa devina unul dintre cele mai importante muzee din intreaga lume, in mare parte datorita raritatii si calitatii pieselor alese de curatori. Cateva exemple : in 1907 MET primea prima lucrare de Renoir (astazi are una dintre cele mai bogate colectii de arta impresionista si post-impresionista) ; in 1910 devenea prima institutie culturala de gen care accepta lucrari de Matisse ; pana in 1979 muzeul avea 5 din cele mai putin de 40 de lucrari de Vermeer cunoscute. Sunt doar cateva date. Si la nivel departamental MET statea la fel de bine. Astazi, departamentul de arta romana si greaca are mii de piese in colectiile sale, intre care unele dintre cele mai valoroase piese din sticla si argint din lume. MET are si cea mai importanta colectie de arta americana (pictura, grafica, sculptura, mobilier, arta decorativa), cea mai mare colectie de arta egipteana din afara orasului Cairo, una dintre cele mai bune colectii de arta islamica si asa mai departe.
Un nou sediu pentru MET
In 1873, dupa ce cumparase Colectia Cesnola de antichitati cipriote, iar spatiul se dovedise insuficient, muzeul s-a mutat in Vila Mansion, de pe West 14th Street. Dupa o perioada in care s-a dovedit ca nici aceasta mutare nu a fost cea mai inspirata si ca era nevoie de un sediu nou, conducerea muzeului a inceput negocierile cu oficialii orasului. S-a decis cumpararea unei parcele de pamant la est de Central Park, unde a fost construit noul sediu, un adevarat "mausoleu" din caramida rosie, cu accente gotice, astazi inca parte a impresionantului ansamblu arhitectural MET. Aceasta prima constructie a fost proiectata de arhitectii americani Calvert Vaux si Jacob Wrey Mould. Ulterior, cladirea va trece prin numeroase schimbari, precum impresionanta fatada in maniera Beaux-Arts, realizata de Richard Morris Hunt si terminata in 1926, muzeul fiind extins cu noi aripi si cladiri. In 2006 MET ajunsese deja sa aiba o suprafata de peste doua milioane de mile, de peste 20 de ori mai mult decat avea cladirea originala, in 1880.
Printre extensiile arhitecturii muzeului s-au numarat de-a lungul timpului : construirea Aripii Robert Lehman (1975), pentru expunerea colectiei de lucrari ale Marilor Maestri si ale artistilor impresionisti si post-impresionisti ; prezentarea in Aripa Sackler a Templului Dendur, un impresionant monument egiptean datand din anul 15 IdHr ; deschiderea Aripii Americane (1980) cu o incredibila colectie de arta, prezentata cronologic si tematic in 24 de sali, fiecare reprezentand o perioada ; Aripa Michael C. Rockefeller Wing (1982) deschisa pentru arta din Africa, Oceania si din Americi ; Aripa Lila Acheson Wallace (1987) pentru arta moderna ; incredibila Aripa Henry R. Kravis, o prezentare impresionanta a istoriei sculpturii si artelor decorative europene, din Renastere pana la inceputul secolului XX.
La sfarsitul secolului trecut MET a continuat sa se extinda si sa-si completeze colectiile, In 1998 se deschide Galeria Artelor Coreene, ca o completare a galeriilor deja dedicate artei asiatice. La sfarsitul lui 1999 se redeschide sectia de arta veche din Orientul Mijlociu, apoi noile galerii de arta romana si greceasca, dar si cea de arta cipriota.
Noiembrie 2007
