Aici e bine reprezentata Civilizatia Dudesti, care a evoluat la inceputul mileniului V a.Chr., fiind considerata cea mai veche civilizatie neolitica atestata in partea de Miazazi a Munteniei. Purtatorii acestei civilizatii se ocupau cu cresterea vitelor, cultivarea pamantului, vanatoare, cules s.a. Ceramica acestei civilizatii este decorata cu pliseuri fine si incizii, la care se adauga un inceput de excizie.
In preajma Oltenitei asezari ale acestei civilizatii au fost descoperite in comunele Radovanu, Popesti-Vasilati si Cascioarele. Civilizatia Boian a fost raspandita pe amandoua malurile Dunarii, in toata Muntenia si in Bulgaria de Nord. Ocupatiile purtatorilor civilizatiei Boian erau cele obisnuite: cultivarea plantelor, cresterea animalelor si mai putin vanatoarea. Uneltele de silex sunt in parte microlite. Din piatra slefuita s-au facut topoare si tesle. Obiectele de arama sunt foarte rare. Locuintele erau indeosebi de suprafata, din paianta, cu acoperisul in doua ape, cu vatra intr-un colt sau pe mijloc. Ceramica este decorata foarte variat: benzi liniare, impresiuni triunghiulare pe margini, excizie si incrustatie cu alb. Plastica, rarisima, e reprezentata de figurine antropomorfe sau zoomorfe. In jurul Oltenitei au fost descoperite numeroase asezari apartinand acestei civilizatii si chiar cateva necropole, dintre care unele au fost cercetate arheologic: Oltenita, Radovanu, Spantov, Popesti-Vasilati, Valea Argovei, Sultana si Cascioarele. Cea mai avansata civilizatie din Europa In a doua jumatate a mileniului al V-lea a.Chr., in partea de Miazazi a Romaniei, a evoluat Civilizatia Gumelnita, care si-a luat numele dupa Magura Gumelnita, ce se afla la 4 km nord-est de municipiul Oltenita. Aceasta civilizatie a fost cea mai avansata din Europa la acea vreme, purtatorii ei fiind intr-un stadiu de dezvoltare sociala si economica similar celor din civilizatiile contemporane din Egipt si Mesopotamia, considerate leagane ale civilizatiei omenirii.
Aria Civilizatiei Gumelnita cuprindea toata Muntenia, Sudul Moldovei, Dobrogea, Estul Bulgariei, ajungand pana la Marea Egee. Ceramica ei, variat decorata, are ornamente incizate, reliefate sau pictate, mai ales cu grafit. Motivele decorative predominante sunt cele geometrico-spiralice. Se prelucreaza aurul si arama, din care se fac podoabe, iar din arama se fac si obiecte ca impungatoare, topoare sau dalti. Unele realizari plastice ale acestei civilizatii sunt adevarate opere de arta, reprezentate de figurine antropomorfe si zoomorfe de lut ars, statuete de os, mai rar de marmura, precum si vase antropomorfe si zoomorfe modelate cu mult realism. In organizarea gentilica exista stratificarea sociala, constatata atat prin cercetarea asezarilor, cat si prin cercetarea necropolelor. Purtatorii civilizatiei Gumelnita practicau ritul inhumatiei in necropole, in care cei morti erau asezati in pozitie chircita pe o parte si aveau inventar funerar. Muzeul din Oltenita a facut cercetari in asezarile si necropolele, apartinand civilizatiei Gumelnita, de la Sultana, Cascioarele, Oltenita-Magura Gumelnita, Chirnogi, Valea Argovei, Spantov, Budesti etc.
De la epoca bronzului la geto-daci Continutul civilizatiei Radovanu, care a evoluat la sfarsitul epocii bronzului (1.300-1.050 a. Chr.), a fost stabilit prin cercetarile intreprinse in situl arheologic de la Radovanu, punctul Gorgana a doua. Arealul acestei civilizatii se intindea de-a lungul Dunarii, intre Zimnicea si cursul inferior al raului Arges, iar la Sud de Dunare elemente ale acestei civilizatii se intalnesc pana in Valea Maritei. Ea s-a creat pe fondul civilizatiei Coslogeni, cu puternice contributii ale civilizatiilor Tei, Zimnicea si Verbicioara si multe influente sudice. In situl arheologic de la Radovanu s-au descoperit dovezi care atesta activitatea unui atelier metalurgic in care se faureau unelte si podoabe din bronz. Ceramica, foarte variata tipologic, era puternic lustruita si uneori decorata cu incizii, brauri sau proeminente.
Asezari ale civilizatiei Radovanu au mai fost descoperite la Budesti, Ulmeni, Chirnogi, Cascioarele si Zimnicea. Geto-dacii, care erau o unitate etnoistorica in lumea tracica, sunt atestati, prin descoperiri arheologice, in jurul Oltenitei inca din secolul al VI-lea a.Chr. Cetatea getica de la Cascioarele si dava geto-dacica de la Radovanu sunt singurele fortificatii de acest gen cercetate pana astazi din judetul Calarasi. In vitrinele Muzeului Civilizatiei Gumelnita din Oltenita sunt expuse numeroase vestigii rezultate in urma investigatiilor efectuate in aceste fortificatii dar si din alte asezari sau necropole geto-dacice. Toate informatiile de mai sus le-am primit de la Done Serbanescu, directorul Muzeului Civilizatiei Gumelnita. De-a baba-oarba si de-a baba-surda Conform Decretului nr. 92/1950, muzeul din Oltenita isi desfasoara activitatea intr-un local nationalizat, iar conform Legii nr. 247/19.07.2005, imobilul va fi restituit mostenitorilor fostilor proprietari. Pentru mutarea muzeului si a bogatelor sale colectii, Primaria Municipiului Oltenita, impreuna cu conducerea muzeului, a stabilit ca local ce corespunde functionarii muzeului, imobilul Cinematografului "Flacara" si Gradina de Vara, care in prezent se afla in proprietatea RADEF-Regia Autonoma de Distributie si Exploatare a Filmelor "Romania Film".
Detinatorul actual al imobilului a obtinut acte normative prin care si-a legalizat administrarea imobilului, ingreunand si incalcand dreptul de proprietate legitim al Primariei Oltenita. Fara sa tina seama de interesele proprietarului de drept si ignorand total dreptul legitim de proprietate al Primariei Municipiului Oltenita asupra cinematografului, initiatorii Legii Cinematografiei nr. 630/2002, modificata si completata cu Legea nr. 577 din 14 decembrie 2004, publicata in M.O. nr. 1250 din 24.12.2004, in anexa nr. 2, la pozitia nr. 110, au trecut Cinematograful Flacara, iar la pozitia nr. 111, au trecut Gradina de Vara Flacara. Aceste imobile au fost trecute in proprietatea statului si date in administrarea RADEF. In momentul de fata, localul Cinematografului Flacara a fost inchiriat pe termen de 3 ani, cu prelungire, firmei SC NICOLAS COMPANY SRL, care foloseste spatiul ca discobar si autogara.
Primaria Municipiului Oltenita poate demonstra, conform documentelor, ca imobilul Cinematografului Flacara a fost construit intre anii 1929-1931 de catre Primaria Oltenita, pe terenul proprietate a orasului, pe locul fostului Cazinou, ca Teatru Comunal sau Ateneu Cultural. Cladirea a fost construita cu fondurile Primariei, ajutor financiar din partea Prefecturii Ilfov, a Ministerului Cultelor si fonduri stranse prin contributii benevole de la locuitorii orasului. In acest sens, prefectul judetului Calarasi, Serban Jenel, presedintele Consiliului Judetean Calarasi, Raducu George Filipescu, au trimis, la 16 martie a.c., un memoriu catre Guvernul Romaniei / Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv ministrului Adrian Iorgulescu, ce cuprinde o Nota de Fundamentare si un Proiect de Hotarare de Guvern privind transferarea imobilului Cinematograf "Flacara" si Gradina de Vara, din proprietatea statului si administrarea RADEF in proprietatea publica a municipiului Oltenita si administrarea Consiliului Local Oltenita.
Raspunsul de la MCC mai este asteptat si acum la Calarasi si la Oltenita. Pisica din ograda MCC La randul sau, primarul municipiului Oltenita, Costinel Milescu, este foarte ingrijorat de soarta muzeului, care este cea mai importanta institutie stiintifica si culturala a locului. Dl Milescu declara ca actualul chirias, care e si primar al comunei Curcani, judetul Calarasi, nu si-a respectat niciodata contractul, nedifuzand nici un film. Tot primarul i-a inmanat, la inceputul lunii martie, un memoriu privind soarta muzeului, dlui secretar de stat in MCC, Virgil Nitulescu, rugandu-l sa scoata cinematograful de pe lista AVAS. "Nu stiu de ce rezolvarea s-a blocat", spune primarul. "E pacat ca un muzeu atat de cunoscut, atat de important pentru tara si pentru judet, caruia i-am majorat bugetul anul acesta cu 20%, e amenintat cu desfiintarea". De fapt, primarului Oltenitei poate ca nu-i vine sa creada ca problema muzeului tine de cinism, de lacomie si de un zbor de interese deasupra unui cuib de cuci. Cineva, tot din Oltenita, ne-a dat o cheie a acestei misterioase afaceri: primarul din Curcani, actualul chirias al Cinematografului Flacara, ca sa poata deveni proprietar al localului, s-a trecut in PNL, iar acest partid vrea sa-i rasplateasca acest gest. Am vrut ca MCC sa dezminta aceste zvonuri cu iz de clientelism politic si, acum o saptamana, i-am trimis dlui ministru Adrian Iorgulescu o intrebare privind stadiul rezolvarii situatiei muzeului si cinematografului din Oltenita. Nu am primit nici pana acum raspunsul. Am insistat si am aflat, din surse sigure, ca dl ministru a aruncat pisica in curtea dlui Virgil Nitulescu, care a aruncat-o in cea a dlui Ioan Onisei, tot secretar de stat in MCC, care raspunde de cinematografe. Desi l-am cautat de cateva ori, nu am reusit sa aflam opinia dlui Onisei. Inseamna ca pisica in cauza a ramas blocata in biroul domniei sale. Un articol de Adrian Bucurescu
