Este un eveniment ce marcheaza incheierea celui mai lung si aspru post din ciclul religios anual, Postul cel Mare al Ramazanului, ce dureaza 29 de zile. Seful Cultului Musulman din Romania, Muftiul Yusuf Muurat, a declarat corespondentului ROMPRES, ca, potrivit credintei islamice, Postul cel Mare al Ramazanului comemoreaza in fiecare an inceputul revelarii Coranului, Cartea Sfanta a Islamului, de catre Dumnezeul Unic - Allah - catre Profetul Mahomed, acest eveniment fiind consemnat a se fi petrecut in Noaptea Sfanta de 27 ( Kabir Ghegesi ) a lunii Ramazam, in anul 610 d . Chr. , revelatie ce a durat 12 ani, pana in 622.
"In perioada anterioara Sarbatorii Ramazamului, musulmanii s-au dedicat timp de o luna sublimei contemplari a pacii si armoniei divine, cele patru saptamani fiind petrecute in post aspru si rugaciuni pentru primenirea corporala si mentala, Postul cel Mare al Ramazanului fiind unul dintre stalpii de baza ai religiei islamice", a subliniat Muftiul Yusuf Muurat.
Pe timpul sarbatorii, credinciosii practicanti si apti de a tine randuielile postului s-au abtinut de la mancare si de la potolirea setei pe timpul zilei, de la ivirea zorilor pana la rasaritul primei stele, perioada diurna fiind marcata de abstinenta totala si in privinta relatiilor intime, sau a gandurilor, necurate de orice natura.
In general, credinciosii cauta pacea si buna intelegere cu toti semenii, indiferent de religie, constienti fiind ca doar astfel pot atinge sentimentul de beatitudine si mantuirea din partea lui "Allah Atotputernicul"
La finalul postului, pe credinciosi ii asteapta banchetul festiv - trei zile de petreceri si veselie in cadrul Ramazan Bairamului, festin care abunda de bucatele alese, oferite cu prisosinta ca ofranda pentru virtutea de fi respectat postul aspru, dar si pentru prosperitate. Copiii ce vin sa ureze spor si sanatate, pe la casele rudelor sau prietenilor, sunt recompensati, la randul lor, cu dulciuri.
Meniurile traditionale sunt alcatuite acum mai ales din dulciuri, baclavale insiropate cu miere si umplute cu nuca, halva si cozonaci, sarailii, cataif, suc si limonada, braga, fistic, rahat, halvita. In popor, sarbatoare este supranumita 'Seker Bairam' - adica Bairamul Dulce.
Potrivit muftiului Muurat, in Romania, cei aproximativ 70. 000 de musulmani autohtoni, turci, tatari si albanezi traiesc grupati in aproximativ 80 de comunitati religioase teritoriale (rurale si urbane), 85 % dintre acestia aflandu-se in judetul Constanta, 12 % in Tulcea, iar restul de 3 %, la diferite centre urbane, precum Bucuresti, Braila, Calarasi, Galati, Giurgiu, Turnu-Severin si in alte localitati.
