inchide

Newsletter

Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro
Artline.ro pe FaceBook Artline.ro pe Twitter Multimedia
ro | en
Contact
Upload lucrari

Monument istoric in pericol

1 Comentarii
Vicepresedintele Consiliului Judetean Mehedinti, Gheorghe Florescu, a declarat luni, pentru ROMPRES, ca un monument istoric, Cula lui Nistor, aflat pe lista obiectivelor istorice de patrimoniu, risca sa fie retrocedat.

Potrivit vicepresedintelui CJ Mehedinti, un anume Petre Nistor din Bucuresti se declara mostenitorul capitanului de panduri Nistor, aflat din 1815 sub comanda lui Tudor Vladimirescu, solicitand unei instante sa fie pus in posesie cu imobilul respectiv, situat in satul Cerneti, comuna Simian, la patru kilometri de Drobeta-Turnu Severin.

"Nu sunt impotriva retrocedarilor, dar ma opun scoaterii din circuitul cultural si turistic al unor monumente. De fapt, exista documente ca acest capitan Nistor, aflat in solda slugerului Tudor Vladimirescu, a fost doar un proprietar vremelnic al acestei cule. Cu siguranta, consilierii judeteni vor avea un cuvant de spus si poate vom salva de la distrugere acest imobil in care functioneaza un muzeu etnografic", a precizat Florescu.

In judetul Mehedinti se mai afla in situatia de a-si schimba proprietarii Muzeul de Arta, Casa Gheorghe Anghel, doua unitati de invatamant din Drobeta-Turnu Severin si doua imobile din localitatile rurale Sisesti si Obarsia de Camp.
Voteaza


Comentarii 1 comentarii
Naftanaila

Naftanaila sâmbătă, 14 septembrie 2013 Iată comentarii despre felul cum s-a distrus un mare muzeu (E vorba de MUZEUL ȚĂRII CODRULUI de la MĂRIUȘ, sat ai carui locuitori au donat 60 de ha din pamantul stramosesc, pentru amenajarea acestui obiectiv. Profesorul Rogoz a obtinut finantare. Proiectul l-a elaborat impreuna cu arh. Emanuil Vasvari. A achizitionat, din banii statului, zeci de case, suri, cotete, hoboroace, unele aflate intr-o stare avansata de degradare. Ar fi fost o salvare prin muzeu. Dar incompetentii care, in loc de bisericute de lemn, au pus ziduri cu termopane si bramac, au distrus totul. Banii poporului roman s-au dus pe Apa Sambetei.) (CINE NU INTELEGE POATE CITI ACESTE COMENTARII DE JOS IN SUS.) 1. pop vlad a spus: 03 octombrie 2012, ora 21:22 ——————————————————————————————————————— D-le Rogoz, las-o mai moale. Recunosc ca muzeografii de la Satu-Mare au cam scrantit-o cu bramacul si termopanele expuse ca arhitectura traditionala, dar, ia gandeste-te un pic. De ce sa vedem numai paiul in ochii unora , nu si barna in ai dumneavoastra? Lucrarile de gradul I sustinute la facultatea din Baia Mare sunt cam toate copiate de la un capat la celalalt. Domnul decan Gheorghe Glodeanu a dat zece cu nemiluita mai multor analfabeti pe care-i stiu. Si “gradatii” se mai si lauda cum au practicat metoda copy-paste cu consimtamantul coordonatorului si al presedintelui de comisie. Personal in cate ati fost implicat, ca s-au plagiat cu sutele. 2. 2. viorel rogoz a spus: 22 septembrie 2012, ora 14:08 ——————————————————————————————————————— -D-le Moderator, ca sa nu va mai chinuiti incercand sa extrageti dintre spamuri raspunsul meu dat d-lui Satmareanu, vi l-am trimis si pe adresa de e-mail a redactiei. Sper sa nu-mi raspundeti ca s-a pierdut si acolo. Prin urmare , puteti sa-l postati pe forumul de discutii asa cum e firesc. Au trecut totusi doua zile si noi, internautii, forumistii, suntem impiedecati sa dialogam, din cauza unui informatician incompetent sau distrat care a realizat softul pentru dialog permanent intre cititorii interesati de anumite teme lansate in “Informatia Zilei”. Cine a mai pomenit ca discutiille de pe forumul unui ziar, fie el si ultraprovincial, sa fie expediate in cutiuta cu spamuri…Viorel Rogoz Stimate domnule Satmareanu, Nu are rost sa folositi metode securiste in alegatiile pe care le faceti in legatura cu acest proiect muzeal. Cel mai bine ar fi sa va semnati cu numele intreg ca sa purtam un dialog pertinent. Probabil nu sunteti din domeniu, dar, din lecturile dumneavoastra in domeniul fascinant al etnologiei, ati retinut cu siguranta cateva idei din lucrarile stiintifice ale unor nume de rezonanta ale muzeologiei romanesti : Ioan Godea, Cornel Bucur, Paula Popoiu, Radu Florescu, Ioan Opris, Cornel Talos, Tiberiu Graur . Toti acesti specialisti de marca au asistat si indrumat in permanenta elaborarea Proiectului “Muzeul Codrului”. Daca vreti, va rog sa ma contactati. Vi-l voi prezenta cu placere. Muzeele etnografice nu se fac in oras si nici in comunele periurbane. Toate reprosurile pe care le faceti cad la o simpla studiere a dosarului elaborat cu talent si multa daruire de regretatul arhitect Emanuel Vasvari (“Petrut”), profesor, printre altele, la Instititutul “Mincu”, titular al cursului “Muzee etnografice in aer liber”. Muzeul avea si o zona activa (alaturi de cea contemplativa a muzeului propriu-zis!). Erau proiectate acolo ( pe malul unui lac adunat din apele Vaii Seciului) si casute codrenesti acoperite cu snopi de secara , dar cu toate dotarile vietii moderne ingenios mascate de interioare codrenesti asa cum se puteau vedea candva in satul Marius.Oamenii din zona ar fi profitat din plin de prezenta acestui obiectiv turistic. Va ofer un singur exemplu: magiunul romanesc produs dupa metoda taraneasca intr-un singur loc din Romania se vinde la hypermarketul “Real ” cu 1 milion kilogramul (100 roni). Va asigur ca mariusenii sunt maestri in fabricarea , la caldare, a acestui aliment deosebit de pretuit in Occident. Despre crimele pe care le-au comis culturnicii judetului, introducand cladiri din beton si termopan, din bramac si tabla zincata, intr-un muzeu care trebuia sa reflecte o veche civilizatie a lemnului, dumneavoastra nu amintiti nimic. Ma faceti pe mine neghiob pentru ca mi-a trecut prin cap ideea infiintarii unui muzeu etnografic intr-unul dintre cele mai sarace , dar si mai arhaice tinuturi romanesti. Investitia era fezabila. Ministerul Culturii manageriat de Andrei Plesu si-a dat acordul. Episcopia Maramuresului si Satmarului a acceptat ideea mea de a construi o manastire din lemn sus la Iertasu’ lui Bolos, in Padurea Vladiciei, langa Cetatea Pintii, ca intregul muzeu sa ramana pentru vesnicie sub semnul sacrului. Si , iata , d-le Satmareanu, din cauza unor pseudospecialisti, a unor minti bolnave, in final , ce a iesit. Cum ziceam, vazand batjocura, arhitectul Vasvari se rasuceste in mormant. Astept sa ma contactati (tel 0748132021) Cu respect, Viorel Rogoz 3. viorel rogoz a spus: 22 septembrie 2012, ora 12:13 ———————————————————————————————————— Ieri, pe la ora 15, 45′, am postat raspunsul pentru domnul Satmareanu. Era un raspuns succint si civilizat . S-a schimbat si data, au trecut ceasuri suficiente pentru ca Biroul de Cenzura al “Informatiei” sa buchiseasca slovele mele si sa inteleaga ca tot ce spun e in termeni urbani, chiar daca insist asupra incompetentei si iresponsabilitatii activistilor de la Cultura Satmareana care au pus termopane si bramac in interiorul Muzeului Codrului, un muzeu etnografic reflectand o civilizatie a lemnului intr-un tinut care prezinta real interes pentru cercetatori si turisti. Peste cate zile o sa-mi postati pe forumul de discutii raspunsul absolut necesar ? 4. Vasile Nechita, moderatorul de la ziarul “Informatia”, a spus: 22 septembrie 2012, ora 12:10 ———————————————————————————————————— pentru dl Viorel Rogoz Nu-i vorba de niciun compartiment de cenzura, ci de faptul ca unele comentarii intra la SPAM, astfel ca e necesar sa fie preluate si redirectionate pentru a putea fi citite. Dar nu urmareste nimeni continuu comentariile pentru a le redirectiona instantaneu… Prin urmare, este vorba de motive de ordin tehnic, nu de cenzura, asa cum interpretati dvs. 5. viorel rogoz a spus: 21 septembrie 2012, ora 19:05 ———————————————————————————————————— Cu 4 ore in urma i-am dat un raspuns politicos d-lui Satmareanu. Am avut aceeasi neplacuta surpriza. Dupa cat timp de la postare comenteriile trec de la Compartimentul de Cenzura pe forumul de discutii? Viorel Rogoz 6. satmareanul a spus: 20 septembrie 2012, ora 16:56 ———————————————————————————————————— Uite ca abia acum dau si eu de aceste comentarii si, cunoscand destul de bine starea lucrurilor o sa ma bag in discutie. D-le Rogoz, dv v-ati pus vreodata problema valorificarii acestui muzeu in aer liber de la Marius? Va dati seama ca ati gasit un teren neutilizat asa cum sunt mii asemenea in tara romaneasca si ati visat intr-o noapte ca s-ar putea face acolo un muzeu(ca deh, dv si asa n-aveati unul fata de ilustrii colegi pe care-i enumerati intr-un comentariu de aici) si v-a lovit damblaua ctitoririi sale? Cum justificati dv crearea unui astfel de muzeu la peste 40 de km de un oras mai rasarit si situat intr-o zona in careumbla numai ursii si alunecarile de teren? Stiti ce ati realizat cu paranoia dv? Ati dat ocazia unor smecheri de prima mana, cum a fost Ciubota, sa arunce pe nimic banii de la buget, intr-o perioada in care mii de romani ramaneau pe drumuri din cauza pierderii locurilor de munca. Si acum va treziti vorbind din groapa paranoica in care va scaldati. 7. Un prof. a spus: 06 septembrie 2012, ora 12:44 ———————————————————————————————————— Dar bine, D-le Rogoz, nu raspunde nimeni pentru banul public si nici pentru incalcarea proiectului si falsul ordinar? Domnii George Vulturescu, Adrian Stef, Valer Marian, Felician Pop, Liviu Marta, d-na Lobont Puscas, “doctorita ” in arhitectura monumentelor de lemn din Codru, fostul consilier George Achim, Toth Zoltan etnograful muzeului, directorul Ciubota, Preasfintitul Iustinian, I.P.S. Bartolomeu Anania si succesorul Andrei Andreicut, ministrii care s-au perindat la cultura: Andrei Plesu, Salcudeanu, Sever Mesca, Ioan Timis, Puiu Hasotti, chiar nimeni nu raspunde? 8. viorel rogoz a spus: 06 septembrie 2012, ora 07:11: ———————————————————————————————————— CULTURA SĂTMĂREANĂ A NĂSCUT UN AVORTON -Muzeul lui Pește- D-le Marian, abia azi, cand am datele certe, pot posta un comentariu, dacă nu în completarea, cel putin paralel cu al dumneavoastra. Mi s-au confirmat zvonuri care, atunci, cand mi-au izbit lobii urechilor, m-au năucit. Se știe că “Proiectul Măriuș”, in perioada romantică postdecembristă, a-nflorit.( A-nflorit, dar n-a legat. Fiindcă mama lui, Cultura, s-a scăpat de-a avortat.) Inițiativa mea a generat, prin ani, multe colocvii sterile și speech-uri sforăitoare. Iar, în ultimul timp, m-au asaltat tot felul de alerte panicarde, una mai hacana decât cealaltă. Folclor mi-am zis, folclor… Și folclor ar fi rămas pe vecie, de nu s-ar fi ținut zilele acestea, cu surle și chimvale, onoranta serbare a Sfințirii. Ura! îmi strigam…Uraa! Planul meu a prins viață. Numai că jubilația nu a durat. Dezmeticindu-mă din delir, am rămas pironit, cu privirea spre însoritul pridvor. De ce fotograful o fi tăiat din cadru tocmai acoperișul, scutul și fala casei, argumentul irefutabil că monahii și satul sunt mândri de opera lor? Sămânța îndoielii a fost întărită și de faptul că nu mult înainte trecusem printr-un alt groaznic frison. Văzusem, la televiziunea locală, o scenă ce-mi evoca cu dizgrație un posibil nou Babilon. O spicheriță frumoasă, își transmitea, surescitată, reportajul despre un eveniment aproape monden: întâmpinarea, de către arhimandritul egumen, preot iconom stavrofor, a pelerinilor de onoare, politicieni de tot soiul, sosiți la Mănăstirea Măriuș ca să sacralizeze praznicul cu sfințenia lor. Mi-am pus ochelarii din vremea eclipsei. Ce vedeam era de-a dreptul amețitor. Se făcea că bisericuța din lemn strămoșească, așezată la cota cea mai înaltă a muzeului ce urma să-i dăruiască ținutului dintre păduri un multrâvnit viitor, dispăruse din cadru. Și în locu-i apăruse umbra Sfântei Sofia, o adevărată mecă creștină, râvnită a fi atinsă măcar o dată în viață de către orice umil muritor. La Măriuș însă, zidul, betonul, tabla zincată și termopanul subminaseră unica șansă de izbăvire a prostitului codrenesc popor. Ce ar putea admira turistul din u.e., din u.s.a, japonez sau chinez, când ar descoperi cu oroare aculturația sterilă izvorâtă din mintea unui maimarbașa oligofren? Iar acum, căsuța din Pomi sau Bicău violată de acoperișul italian, cărămiziu și posac! (“Spune-i acoperișului pe nume: BRAMAC!”). În amintirea zilelor febrile când am gândit împreună proiectul, a simpozioanelor și sesiunilor științifice la care l-am prezentat, regretatul Emanuil Vașvari, astăzi, tresaltă dezamăgit în mormânt. 9. viorel rogoz a spus: 16 august 2012, ora 21:16 ———————————————————————————————————— O sa trimit zilnic acest raspuns unui “cititor’’, până il postati! Domnule cititor, Pe studentii mei nu-i obliga nimeni sa-si cumpere revistele. Daca o fac , e spre binele societatii prezente si viitoare. Din nefericire, avem o generatie debusolata, disperata, cu sanse minime de a gasi un post in domeniul cercetarii pentru care s-au pregatit, unii pasionati, altii din dorinta de a-si spori colectia de diplome. Din publicatiile mele vor intelege mai usor de ce destinul e atat de nedrept cu ei si cine sunt securistii care au pus stapanire pe aceasta tara dupa ’89. In timp ce studentele mele , unele cu o pregatire de exceptie, ajung sa faca 8 ore pe zi copii xerox ,pentru 700 roni pe luna, fostii colonei si generali de securitate , ofiteri care au au frant destine, au trimis oameni in puscarii sau , horribile dictu, i-au facut sa dispara pe vecie, incaseaza chiar si 10000 roni pe luna. Am argumente. Iti propun sa citesti numarul urmator din “Acolada”. Prof. Rogoz 10. Gheorghe Marian a spus: 16 august 2012, ora 17:21 ———————————————————————————————————— Neimplicarea lui Viorel Rogoz in finalizarea acestui grandios proiect este scandaloasa!Inca o data se dovedeste ca reteaua securista functioneaza perfect si oameni care ar merita macar sa li se recunoasca initiativa raman pe dinafara si fel de fel de terchea berchea sunt prezenti ,insusindu-si intr-un fel munca si ideile altora,doar e la moda copiatul de doctorate si de licente!Dl prof.Gheorghe Achim ar putea lamuri lucrurile,ehei….Fara indoiala ca sunt o multime de oameni implicati in acest proect de la Octavian Petric la Adrian Stef pana la dl primar din VAlea Vinului,spre cinstea lor!Muzeul Judetean ca o instituti ce se ocupa cu consemnarea faptelor asa cum subt ,in succesiunea lor istorica era obligatoriu profesional si moral sa stiti rolul exact al initiatorului acestui “miracol” si sa ii dati cinstea si onoarea ce i se cuvin!Nu este asa dele Marta?Nu este bine ce faceti dle Marta,nu e bine deloc! 11. Alex; a spus: 16 august 2012, ora 14:53 ———————————————————————————————————– (pt. oliver) Tie tata aceste figuri niciodata nu tiau spus nimic,numai gasca chiorului iti spun. 12. noi a spus: 16 august 2012, ora 14:18 ——————————————————————————————————— Atunci bombonel petrik ce cauta acolo? 13. oliver a spus: 16 august 2012, ora 12:54 ———————————————————————————————————— Un sobor de preoti , panglici taiate , aceleasi figuri zambind tamp spre fotografi ….. nu mai imi spun nimic .Si , of course , Aureeeel Tamaaaas ! 14. sm a spus: 16 august 2012, ora 09:19 ———————————————————————————————————— Serios? Tigla ceramica profilata? Casa traditionala? 15. viorel rogoz a spus: 16 august 2012, ora 03:47 Pentru o mai buna intelegere , cititi cele doua postari facute in ziua cand primarul a anuntat ca a primit de la C.J. bani pentru a monta o casa in Muzeul Codrului. Viorel Rogoz a spus: 10 noiembrie 2010, ora 14:20 ———————————————————————————————————— Intr-adevar, am informatii pretioase pe tema zidirii Muzeului. Ideea infiintarii lui am lansat-o in 1990. Am inceput naveta Satu-Mare-Bucuresti, pentru obtinerea de avize si fonduri guvernamentale. Am efectuat o periegheza in zona si am achizitionat, pe bani publici, primele constructii cu valoare etnografica incontestabila. Mi-au fost alaturi specialisti de marca ai domeniului (Radu Florescu, Ioan Opris, Cornel Talos, Ioan Godea, Cornel Bucur, Paula Popoiu) pe care i-am invitat in repetate randuri la Satu-Mare. Mi-au fost alaturi fii ai satului precum Ioan Matos, Coriolan Silaghi. Am gasit intelegere la ministrul Andrei Plesu, iar adjunctul sau, Horvath Andor, s-a deplasat personal in judet spre a se convinge de fezabilitatea ideii. In 1992, dupa cateva mineriade, kultura heraus. Politizarea culturii a devenit evidenta. Coalitia FSN-PMR isi numea deja specialistii in diversele domenii. Mi-au promis avansare, mi-au dat un titlu mai mare, acela de Sef peste toata Cultura Judetului. Doar atat ca mi se cerea sa fur si sa mint. Sa pun oamenii pe drumuri, sa le promit un viitor luminos, sa-mpart fonduri dupa criterii perverse, clientelare. A fost momentul in care mi-am luat talpasita. Am parasit sistemul. Cultura devenise deja, sub Ion Iliescu, un fel de nimica. Si evolutia a fost atat de spectaculoasa ca toate proiectele care pe vremea aceea stateau in picioare, astazi sunt greu de gasit chiar si prin prafuitele dosare. L-am sunat pe primarul din Vale, mai an, cand proliferau peste tot fondurile europene destinate realizarii unor mari proiecte culturale. S-a aratat entuziasmat. Avea nevoie de bani ca de aer curat. Numai ca au trecut doi ani si dumnealui, la intalnire, inca nu s-a prezentat. E posibil sa fi vizitat de atunci cele patru parcuri nationale din Insula Sulawessi, sa fi primit binecuvantari in direct de la Papa, dar, prin cenusiul Satmar, inca nu s-a aratat. Si totusi, cineva s-a-ndurat si i-a dat bani de-o casa. De facea un proiect eligibil, prin Cultura 2000, muzeul ar fi fost demult terminat. Prof. Viorel Rogoz Matus-un fiu al satului Marius a spus: 10 noiembrie 2010, ora 02:34 ———————————————————————————————————— I.Matus: Ideea acestui Muzeu al Codrului apartine profesorului dr. Viorel Rogoz (tel. 0748132021). Cei de la Muzeul Judetean ar trebui sa-l contacteze. Are, cu siguranta, multe materiale si informatii despre Institutia de Cultura pe care a initiat-o. Daca Primaria din Valea Vinului n-ar fi obtinut fondurile necesare montării unei căsuțe, Muzeul ar fi ramas un mit, legenda unei idei. ————————————————————————————————————Un articol apărut în „Informația zilei” dezvăluie că proiectul de miliarde al Muzeului Țării Codrului a ajuns pe mâinile unor tarați . v.articolul : CUM ADICA NUMAI 12 CASE ? Muzeul Marius are 18 case taranesti din zona Codrului Una dintre dorintele celor care conduc destinele comunei Valea Vinului este si aceea de a infiinta in satul Marius un muzeu in aer liber. Pentru inceput se vrea amenajarea lui pe o suprafata de cinci hectare de teren, ca mai apoi in timp pe 30 de hectare. Locul a si fost deja stabilit, si anume in apropierea manastirii existente in aceasta localitate, un loc pitoresc, inconjurat de padure.Un prim pas in amenajarea lui s-a facut odata cu achizitia unui numar de 18 case vechi taranesti din zona …citeste toata stirea în “Informatia Zilei” ,Satu Mare, Joi, 17 Septembrie 2009, ora 14:57 Sursa: Informatia Zilei Satu Mare Articol citit de 194 ori ——————————————————————————————————————— Despre un important personaj implicat in deturnarea fondurilor alocate Muzeului Măriuș: To “Vulturescu”: Despre calitatea de turnator a Directorului Culturii, reprezentativ si pentru Uniunea Scriitorilor: • Viorel Rogoz aprilie 25th, 2011 at 13:26 Da, am intrebat despre identitatea sursei “S3″, CARE TOARNA IN DOSARUL “Poetul”, dedicat, de cuvioasa institutie a TOVARASEI COLONEL CLAUDIA VULTURESCU, poetului Radu Ulmeanu. A depus cerere de deconspirare si fericitul posesor al sus amintitului D.U.I. Insa, peste toate, o tacere dubioasa se depune. Lui George Vulturescu i s-a conferit, intre timp, o medalie de catre seful partinic Traian Basescu si un certificat de buna purtare de pe la C.N.S.A.S. A fost decorat probabil pentru cele 60 de monumente de arhitectura veche taraneasca ,achizitionate cu ani in urma, pe banii contribuabilului roman, miliarde, pe care, ramase acolo “in situ”, le ninge si le ploua, pe dinauntru si pe dinafara. Timpul le distruge. Vremea vremuieste. Iar directorul culturii, cel mai longeviv din tara, merge, vine, chefuieste. Aflati mai multe din numarul 4 al revistei “Acolada” (vezi: Nord-Est (secondat de securista lui colonelă) s-a afirmat. Iată-l pe vânătorul de sconcși (Laszlo Alexandru), amirosind pestilențele desfundate în ediție princeps de revista „POESIS”: (vedeți, dacă mai apucați și dacă vă descurcați, revista crepusculară „Tribuna”, în ediție populară online!). E de mirare că a-vidul de publicitate Laszló își încheie maledicția cu o anatemă prevestitoare: „Cine zice-așa să i se-arate!” Păi, George Vulturescu zice, într-un „J’ACCUSE!” furibund în urma căruia a ieșit cu revista pătată. Și nici obrazul, atât cât mai are, nu mai exprimă o figură întrutotul imaculată…Așteptăm siderați deconspirarea de către C.N.S.A.S. a sursei S3 din D. U. I. , o bubă malignizată, pritocită de Instituția Răufamată a securistei-soții, unui fioros dușman al Poporului: Radu Ulmeanu .

0 2013 reply
0 0
Scrie comentariu
Introdu mai jos textul de aici
Scrie in casuta de mai sus codul de verificare
Alte articole din:
Noutati
Depeche Mode lanseaza Strange Strange Too pe Blu ray pentru prima oara
Depeche Mode lanseaza Strange/Strange Too pe Blu-ray pentru prima oara

Trupa Depeche Mode va lansa in decembrie o surpriza pentru fani, cele doua colectii de videoclipuri Strange (aparuta initial in 1998) si Strange Too (1990) pentru prima oara pe Blu-ray si DVD. Noul ...

Albumul Atom Heart Mother va fi reeditat intr o editie speciala
Albumul “Atom Heart Mother” va fi reeditat intr-o editie speciala

Lansat in 1970, “ Atom Heart Mother ” a fost albumul de studio cu numarul cinci pentru Pink Floyd, un succes comercial (primul lor disc ce ajungea pe prima pozitie in topurile britanice) ...

Judas Priest va lansa un nou album Invincible Shield
Judas Priest va lansa un nou album: Invincible Shield

Trupa Judas Priest a anuntat un nou album de studio, “ Invincible Shield ”, discul cu numarul 19 din lunga istorie a trupei si primul cu muzica noua de la “ Firepower ”, lansat ...

Un nou single The Rolling Stones Sweet Sounds of Heaven
Un nou single The Rolling Stones: Sweet Sounds of Heaven

Dupa ce a surprins anuntand un nou album, The Rolling Stones le ofera fanilor si o noua piesa, “ Sweet Sounds of Heaven ”, care va fi inclusa pe viitorul disc “ Hackney Diamonds ...

Bodyguardul 2023
Bodyguardul (2023)

O comedie de actiune cu John Cena, Alison Brie si Juan Pablo Raba in rolurile principale Cunoscut pentru aparitiile sale in pelicule pline de actiune si infruntari pe viata si pe moarte, John Cena ...

Filme spaniole la Libraria Carturesti din Timisoara

In perioada 6 aprilie - 1 iunie la Libraria Carturesti (str. Mercy) din Timisoara vor fi proiectate o serie de filme in limba spaniola ce au ca scop evidentierea catorva dintre problemele istorice, ...

Targ de produse traditionale si ecologie la Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului

Cu ocazia Sfintei Sarbatori a Floriilor Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului gazduieste in zilele de 16 - 17 aprilie 2011 , intre orele 10,00-18,00 , a doua editie a Targului de produse ...

Mircea Cartarescu la cea de a XIII a editie a Festivalului Literar al Sardiniei
Mircea Cartarescu la cea de a XIII-a editie a Festivalului Literar al Sardiniei

In perioada 30 iunie - 3 iulie 2016 scriitorul Mircea Cartarescu si traducatorul operei sale in limba italiana, Bruno Mazzoni, vor participa la cea de a XIII-a Editie a Festivalului Literar al ...

Pictorita Letitia Felicia Marinca expune la Centrul Calderon
Pictorita Letitia Felicia Marinca expune la Centrul Calderon

Marti, 14 februarie 2012, ora 16.00, la Centrul Calderon - Primaria Sectorului 2 (strada J.L. Calderon nr. 39), va avea loc vernisajul expozitiei personale Felicia Marinca. Invitat special: criticul ...

Scriitorul Dorin Tudoran, distins cu Premiul de poezie “Petre Stoica”

Festivitatea de decernare a Premiului de poezie “Petre Stoica”, editia a doua va avea loc vineri, 17 februarie 2012, ora 12.00, la Timisoara, in sala de cenaclu a revistei ...

Mos Ion Roata si Cuza Voda

Intre taranii fruntasi care au luat parte, impreuna cu boierii, cu episcopii si cu mitropolitul tarii la Divanul ad-hoc din Moldova, in 1857, era si mos Ion Roata, om cinstit si cuviincios, cum sunt ...

Primii cautatori de comori cu legitimatie

Doar 100 de oameni au dreptul, oficial, sa caute comori pe teritoriul tarii noastre. Sunt membri ai Asociatiei Cautatorilor de Comori si Tezaure din Romania si au legitimatii care ii feresc de ...

Scoala in Spania
Scoala in Spania

Sistemul educational spaniol include atat scoli nationale cat si institutii de invatamant internationale, care respecta traditiile scolilor din Marea Britanie, Franta, Germania si nu numai, ...

Revista "Cutezatorii" se intoarce

Revista Cutezatorii, publicatie ce a leganat visele adolescentilor din regimul de trista si nostalgica amintire, se intoarce. De data aceasta, in format digital. Este vorba despre site-ul ...

Mircea Miclea si Cristian Adomnitei suparati pe reforma Ecaterinei Andronescu
Mircea Miclea si Cristian Adomnitei, suparati pe reforma Ecaterinei Andronescu

Mircea Miclea, fost ministru al Educatiei, este de parere ca resursele umane si alte segmente care formeaza invatamantul romanesc ar putea sa beneficieze de bani din fonduri europene cu care ...

Newsletter

Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro

Va recomandam

The Beatles lanseaza la inceputul lunii noiembrie ultimul cantec:  “Now and Then” The Beatles lanseaza la inceputul lunii noiembrie ultimul cantec: “Now and Then”
“ Now and Then ” va putea fi ascultat in sfarsit in primele zile ale lunii viitoare, cand va fi lansat in format digital, iar ulterior si sub forma unui single dublu, impreuna cu ...
Alte recomandari:
Il Porcellino, una dintre cele mai populare atractii ale Florentei Premiul Nobel pentru Literatura 2023 a fost castigat de scriitorul norvegian Jon Fosse Bruce Springsteen a lansat o noua piesa, “Addicted to Romance”, care va fi inclusa pe coloana sonora a filmului “She Came to Me” Pieptenele pentru mustata care i-a apartinut lui Freddie Mercury s-a vandut cu peste 150 000 de lire + Vezi mai multe

Facebook

Fii prietenul nostru pe Facebook si pastreaza legatura cu lumea artei oriunde te-ai afla.

art-Travel

Muzeul Louis de Funes Muzeul Louis de Funes A fost jandarmul Ludovic Cruchot intr-o serie de filme care s-au bucurat de o incredibila popularitate. L-a jucat pe Harpagon, a fost expertul in gastronomie Charles Duchemin, l-a infruntat pe Fantomas si a jefuit o banca alaturi de intreaga familie, a ... Alte destinatii: Acasa la August Macke Acasa la Cezanne in Aix-en-Provence Mozart la Brno Cea mai mica statuie din Stockholm Lituania, tara cu unul dintre cei mai batrani stejari din lume + Destinatii pe meridiane

teatru, carte, film

Filme. Teatru. Concerte.:
Umbra lui Caravaggio
Umbra lui Caravaggio Viata unuia dintre cei mai controversati, influenti si fascinanti pictori din toate timpurile ajunge pe marile ecrane intr-un film regizat de Michele ......
+ alte recomandari: Filme. Teatru. Concerte.
Carte Artline:
Hotul de arta de Michael Finkel
Hotul de arta de Michael Finkel Stephane Breitwieser. Un nume prea putin cunoscut in istoria artei recente. Nu a fost nici pictor, nici sculptor, nici un grafician sau gravor de ......
+ alte recomandari: Carte Artline