(Premiul Booker, 2005) e un produs de lux, dar nu pentru ca ar fi scump (nu este). Ca sa-l citesti, ai nevoie de o dupa-miaza moarta, in care rutinele si viteza vietii uzuale sa fie uitate. Timpul acesta scos cu totul din priza ar fi produsul de lux, nu cartea in sine - desi, pana la urma, e cam acelasi lucru.
Romanul e modest ca numar de pagini, dar pare lung. Povestea e supusa unei decompresii lente, al carei sfarsit va lasa pe nisip o mogaldeata care, daca veti fi citit cu o oarecare atentie pana acolo, va va atinge poate inima.
Povestea poate fi rezumata in cateva cuvinte. Un barbat care nu mai este tanar se retrage undeva, intr-o mica localitate de pe malul marii, pentru a se alcooliza si a-si retrai amintirile. Compozitia acestor amintiri e simpla: un episod dintr-o adolescenta indepartata, in care personajul a trait dragostea pentru o femeie matura si pentru fata ei; si episodul, mult mai apropiat in timp, al mortii sotiei.
In regimul just al romanului, rezumatul acesta nu inseamna nimic. Nu anecdotica e lucrul care il intereseaza pe Banville. Valoarea cartii e un derivat direct din, ca sa zic asa, curajul cu care irlandezul atinge electricitatea statuta a lucrurilor.
Sa dau un exemplu. In literatura pe care aveti ocazia sa o cititi astazi, povestea are un look, nu si un spatiu intim. Mai totul e o progresie in regim vizual-cinematografic: curata, neutra, tratata chimic cu Avon si L'Oreal. Banville regasese insa pelicula de transpiratie pe care o genereaza in realitate lucrurile. El recupereaza mirosul lucrurilor si, prin asta, le recupereaza intimitatea secreta, adevarul.
Altfel, micul rezumat anterior comunica totusi ceva: majoritatea personajelor sunt vii in trecut. Asta inseamna ca in felul in care recupereaza trecutul stau speranta si viata din prezentul romanului.
Iata cum. Cineva construieste un castel de nisip pe malul marii. Valurile il vor spulbera curand, desigur. Dar in bucuria pe care acel cineva a pus-o in ridicarea micii constructii sta raspunsul la o intrebare careia de regula nimeni nu se obeseste sa ii raspunda. Intrebarea este: "de ce?". mihai.iovanel@gandul.info
Mihai IOVANEL
