Joan Miro Ferra (20 aprilie 1893 - 25 decembrie 1983), pictor si sculptor catalan suprarealist.
Unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai artei abstracte si suprarealismului, influentat de Paul Klee, mai ales in primele sale lucrari. Stilul sau matur s-a format in urma tensiunilor dintre impulsul, firea poetica si modul de a privi lumea. A realizat in principal litografii, dar si numeroase picturi murale, tapiserii, sculpturi. Este considerat unul dintre cei mai originali artisti ai secolului XX.
Miro s-a nascut in Barcelona, urmand din 1907 cursurile Scolii de Arta, unde l-a avut ca profesor pe pictorul Jose Pasco. Chiar daca Miro deja stapanea tehnicile culorilor, avea inca probleme in privinta desenului, pe care le-a depasit in buna parte datorita lui Pasco. Mai mult, primul sau profesor l-a indrumat pe Miro si spre sculptura. "Cariera" sa in aceasta scoala a fost insa de scurta durata. Parintii sai, la randul lor artisti, l-au convins in 1910 sa se retraga, pentru a deveni un modest functionar. Planul nu a mers prea bine, Miro avand o depresie psihica doi ani mai tarziu. S-a inscris la Academia Gali, de aceasta data cu acordul si sprijinul parintilor, unde si-a descoperit si pasiunea pentru poezie. In 1915 paraseste Academia si incepe sa picteze pe cont propriu, in principal peisaje.
Lucrarile sale realizate inainte de 1920 sunt marcate de influente diverse: culori puternice de inspiratie fovista, forme asemanatoare celor cubiste, accente ale artei populare catalane si ale frescelor spaniole.
In 1917 il cunoaste pe Jose Dalmau, un comerciant de arta din Barcelona, care ii prezinta tanarului artist mai multe lucrari cubiste, ceea ce ii va schimba radical stilul. Incepe sa experimenteze, lucrand numeroase portrete, influentat de post-impresionism. Un an mai tarziu are prima expozitie personala in Barcelona, cu 64 de tablouri si mai multe schite. Manifestarea este promovata de Dalmau, atragand atentia publicului local. Dalmau l-a incurajat pe Miro sa plece la Paris, unde viata artistica era mult mai vie decat in Spania. Incantat de ideea de a-l intalni acolo, printre altii, pe catalanul Picasso, Miro pleaca la Paris in martie, dar dupa doar cateva luni, dezamagit, se intoarce in Barcelona.
Se razgandeste din nou si din 1920 se muta la Paris, unde, sub influenta scriitorilor si artistilor suprarealisti, isi dezvolta un stil matur. Este considerat un suprarealist pentru interesul pentru automatism si folosirea simbolurilor sexuale in compozitiile sale. Stilul sau a fost influentat pana la un punct de suprarealism si dadaism, dar a respins incadrarea sa in oricare curent de avangarda al epocii.
Andre Breton, fondatorul suprarealismului, l-a descris pe Miro ca "cel mai suprarealist dintre noi". Breton era cunoscut pentru afinitatea sa pentru automatism, sustinand necesitatea unor stimulente neconventionale - infometarea voluntara, privarea de somn.
Pentru scurt timp se joaca, experimentand naturi statice realiste si incearca sa isi dezvolte tehnica desenand obiecte obisnuite. Din 1923 incepe sa adopte un stil tot mai abstract. Pasiunea pentru poezie il determina sa introduca in picturile sale si cuvinte, ca elemente integrate in compozitie. Lucrarile ii aduc o oarecare celebritate, iar o expozitie personala, organizata la Paris, este apreciata de unii dintre cei mai importanti critici de arta.
Viziteaza Olanda in 1928, unde descopera incantat lucrarile vechilor maestri. La putin timp dupa aceea intervine o noua schimbare de atitudine creativa, Miro incepand sa isi realizeze lucrarile doar dupa indelungi analize. Creeaza mai multe colaje si incepe sa picteze tablouri cu forme inspirate de vise si halucinatii. In afara lucrarilor pe panza, impreuna cu Max Ernst realizeaza mai multe decoruri de balet, ocupatie la care va renunta dupa putin timp.
In plina perioada creatoare, in 1929 Miro se casatoreste cu verisoara sa, Pilar Juncosa, cuplul avand primul copil - o fetita, Marie Dolores - in 1931. In afara compozitiilor abstracte de mari dimensiuni, Miro incepe sa picteze in stilul pentru care este in prezent renumit. A lucrat in acesti ani pictand cu o precizie stranie. Continua pasiunea pentru colaje, in care combina pictura cu ilustrate, gravuri, fotografii, obiecte ciudate (metal, sfori). Interesat de texturi, Miro incepe sa picteze pe suprafete cat mai aspre.
La sfarsitul anilor 30, la izbucnirea Razboiului Civil Spaniol, Miro locuia in Paris, unde avea sa ramana pe toata perioada conflictului, intrerupand orice comunicare cu tara natala. Chiar daca a refuzat orice forma de implicare politica, era ingrijorat de saracia si situatia politica din Spania. In consecinta, lucrarile din aceasta perioada exprima aceasta preocupare, prin culorile intunecate si imaginile puternice. Singurul gest care poate fi considerat politic a fost pictarea unui afis anti Franco, intitulat "Ajutati Spania".
Din 1938, Miro se intoarce la portretistica si pana la razboiul mondial realizeaza mai multe portrete abstracte, intre care si un autoportret remarcabil, care il infatiseaza pe artist in timp ce se inalta spre Rai. Continua incercarile de a realiza o pictura poetica, compozitii cu versuri suprapuse imaginii.
In 1942 Miro revine la fascinatia pentru texturi si incepe sa lucreze in ceramica. La inceput formele iesite din atelierul sau erau neconventionale si lipsite de utilitate pentru ca mai tarziu Miro sa lucreze sculpturi traditionale, in principal busturi si plachete. Creatiile sale in ceramica erau de dimensiuni impresionante, unele avand pana la sase metri inaltime. Pentru un timp Miro s-a ocupat doar de sculptura, lasand la o parte pictura. In 1947 insa, Miro a primit o noua comanda importanta, de a realiza o pictura murala pentru Terrace Plaza Hotel in Cincinnati, lucrare care a durat nu mai putin de opt luni.
In anii 50 Miro s-a ocupat mai ales de explorarea unor noi directii. La sfarsitul deceniului a facut ilustratii pentru un volum de poezii al lui Paul Eluard. In afara acestui proiect intervalul s-a dovedit deosebit de prolific pentru sculptura, Miro realizand peste 200 de piese. Aceasta perioada de experimentari a fost intrerupta pentru scurt timp in 1960, cand Miro a lucrat in SUA la o pictura murala pentru Harvard University. Era deja un artist celebru, ale carui opere erau expuse in cele mai importante muzee din lume. Nu peste mult timp au urmat si nenumarate premii, inclusiv Premiul International Guggenheim in 1975.
Miro se baza pentru inspiratie pe memorie, fantezie, irational realizand astfel lucrari care erau analogii ale poeziei suprarealiste. Nu s-a rezumat doar la pictura, a lucrat gravuri si litografii, pasteluri, colaje, pictura murala. Lucrarile sale in ceramica au fost de asemenea foarte apreciate, cum este cazul celor doua compozitii murale in ceramica, expuse in sediul UNESCO de la Paris.
