Mircea Oprita, poet, prozator, eseist si traducator roman, s-a nascut la Timisoara pe 25 octombrie 1943. A urmat cursurile Facultatii de Filologie a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj, sectia Limba si literatura romana. Dupa finalizarea studiilor in 1966, Mircea Oprita activeaza timp de doi ani ca profesor de limba si literatura romana la Scoala generala din comuna Dabaca, judetul Cluj.
A ocupat, de-a lungul vietii, diferite functii de conducere sau la catedra universitara. A fost, printre altele, lector la Editura Dacia, presedinte al Asociatiei Sindicale a Scriitorilor Cluj, lector colaborator la Facultatea de Litere a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj, membru in Consiliul Uniunii Scriitorilor si in Comitetul Director, director al Institutului Cultural Roman de la Budapesta.
Mircea Oprita si-a inceput activitatea literara in 1960, debutand ca poet in paginile ziarului „Faclia” din Cluj, cu poezia Cantec pentru racheta. Editorial a debutat sase ani mai tarziu cu volumul de povestiri SF Intalnire cu meduza. Opera scriitorului cuprinde romane: Argonautica (1970), Pasarea de lut (1976), Cina cea mai lunga (1983), volume de versuri: Jocul cu vipere (1972), piese de teatru pentru copii: Planeta parasite (1971), eseuri, povestiri si nuvele. Mircea Oprita a mai scris si articole si studii critice, studii de istorie literara, literatura SF si traduceri.
Pentru opera sa, scriitorul a fost distins cu foarte multe premii literare, atat in tara cat si in starinatate, cele mai importante fiind Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania (1973), Premiul Asociatiei Scriitorilor Cluj (1983), Premiul Asociatiei Romane de Science Fiction (1995), Premiul special al juriului la EUROCON III, Poznan, Polonia (1976), Premiul „Aripile de aur ale fanteziei”, Poznan, Polonia (1980).
3 Iulie 2013
A.I.
editor artline.ro
