Standul Romaniei la editia din acest an a Tirgului de Carte de la Frankfurt, considerat unul dintre cele mai importante din lume, s-a intins pe 100 de metri patrati si a cuprins volumele a 37 de edituri din tara. Matei Visniec, Petru Cimpoesu, George Balaita, Ion Pop, Andrei Codrescu, Ruxandra Cesereanu, Adrian Popescu si Dan Cristea au fost autorii romani invitati de Ministerul Culturii (MCC) si programati pentru lecturi cu public la tirg, iar Polirom l-a adus, pe cheltuiala proprie, pe Filip Florian. In anii trecuti, Asociatia Editorilor din Romania (AER) s-a ocupat de reprezentarea Romaniei la Tirgul de Carte de la Frankfurt, insa la aceasta editie MCC a preluat sarcina.
La standul romanesc de la Frankfurt, volumul The B1 English Test for the Romanian Ministry of the Interior and Administrative Reform a avut parte de maxima vizibilitate
Intrebata cum i s-a parut standul Romaniei, Ana Andreescu, reprezentanta MCC, a declarat: Ca organizator, nu as putea sa vorbesc despre asta, dar cred ca a iesit bine pina la urma. Am apelat la un centru cultural de la Sala Palatului, specializat in constructii, care ne-a realizat anul acesta standul. Pe coperta catalogului de prezentare a editurilor romanesti si a scriitorilor invitati, in varianta bilingva engleza-germana, catalog a carui realizare era responsabilitatea MCC, apare o prima eroare: chiar numele organizatorului este scris gresit. Asa ca Ministry of Culture and Religious Affairs devine Ministry of Culture and Religious Affaires. Mai mult, continutul intregului pliant abunda in greseli. Asa se face ca Ruxandra Cesereanu a devenit Cesareanu, Petru Cimpoesu a fost rebotezat, pe coperta, Petre, iar Filip Florian a ramas, de la prima la ultima pagina, Florian Filip, autorul textului neparind sa stie care e numele si care prenumele.
In catalogul oficial al Tirgului de la Frankfurt apar doar zece edituri romanesti. Explicatia MCC a fost ca era de datoria editurilor sa se inscrie in acest catalog, nu a organizatorului, dupa cum precizeaza Ana Andreescu. Cum anume trebuiau acestea sa procedeze ramine un mister. In vara am primit de la Ministerul Culturii un e-mail prin care eram rugati sa ne inscriem la tirg trimitind datele noastre direct la Frankfurt. Am pregatit materialele si le-am expediat imediat, insa in catalogul oficial al tirgului n-am aparut. Nu-mi dau seama daca am fost anuntati prea tirziu de catre organizatorii din partea Romaniei sau daca nu cumva, de data aceasta, nemtii au tinut sa se dezica de seriozitatea cu care ne tot incapatinam sa ii impovaram, se intreaba Oana Boca, directorul de imagine al Editurii Polirom.
Scriitorul Filip Florian, invitatul Editurii Polirom la Frankfurt, a detaliat pentru Cotidianul citeva impresii despre Tirgul de Carte. E prima oara cind merg la un astfel de eveniment, asa ca nu pot face comparatii, accentueaza scriitorul, care a remarcat insa ca standul romanesc avea un aer oarecum turistic. Daca restul tarilor aveau afise cu autori sau coperte de carti, noi am avut niste fotografii gigantice cu peisaje si manastiri. Iar la stand s-a servit un vin foarte ieftin, la doi litri. Afisul care anunta lecturile autorilor romani avea dimensiunea unei jumatati de A4, iar fotografiile autorilor erau cit un timbru. Mai mult, in centrul standului era plasata o editura a Ministerului Internelor. Dincolo de amatorismul incredibil al organizatorilor, acestia ar putea macar sa aiba o minima informare despre scriitorii pe care ii prezinta, crede Florian. De altfel, dintre cei opt scriitori invitati de MCC la Frankfurt carora li se programasera lecturi publice, nici unul nu figura in calendarul manifestarii. Faptul ca lecturile autorilor romani nu au fost anuntate pe site-ul oficial al tirgului, si nici in cataloage, mi se pare mai deranjant decit acela ca numarul de telefon al Editurii Polirom n-a aparut in catalogul Frankfurtului. Singurul eveniment care figura in materialele tirgului a fost cel planuit de Polirom, lectura publica a lui Filip Florian, puncteaza Oana Boca.
In catalogul MCC, propriul nume si citeva aleautorilor erau gresit scrise
De la decorul si promovarea proasta a autorilor la grafia incorecta in limba engleza de pe afise si inadecvarea multora dintre titlurile scoase in fata, Simona Kessler, principalul agent literar din Romania, gaseste nereguli la fiecare aspect al participarii Romaniei la Frankfurt. Din felul in care MCC a ales imaginile pentru standul romanesc reiese ca organizatorii au confundat Tirgul de Carte cu unul de turism, observa amar agentul. Si directorul de imagine al Polirom puncteaza faptul ca singurele obiecte care ar fi fost utile in a retine figurile unor scriitori romani, adica panourile enorme din sticla si plasma, erau dedicate prezentarii unor peisaje, nu autorilor, cum ar fi fost firesc la un tirg de carte.
Fotografii cu baraje si peisaje prafuite, pe un fundal de un portocaliu violent, au asigurat standului romanesc o aparitie rupta din anii 70, remarca Simona Kessler, care se declara enervata si dezamagita si de modul in care organizatorii au expus cartile, fara sa ia in calcul nici un fel de criteriu. Editurile mari erau amestecate cu cele mici, lecturile, programate la ore imposibile, fara sa se tina cont de faptul ca, la un astfel de eveniment, editorii si agentii au intilniri de dimineata pina dupa ora noua, subliniaza Kessler.
Si Ioana Gruenwald, reprezentant al Tirgului de Carte de la Frankfurt in Romania si directoarea Centrului de carte germana, considera ca, in ciuda amplasarii de invidiat si a suprafetei apreciabile, standul romanesc a picat la evaluarea finala pentru doua neajunsuri majore: N-a fost compatibil estetic cu standurile din jur si n-a promovat autorii pe care i-a invitat. MCC a cheltuit banii pentru deplasarea scriitorilor la Frankfurt, dar nu a facut nimic sa-i promoveze acolo. Autorii nu erau de gasit la stand, in schimb erau afise imense cu muntii patriei, explica Gruenwald. Ea pune prestatia mediocra a Romaniei la Frankfurt pe faptul ca de aceasta data AER nu s-a implicat si, cum nici un alt organizator nu a licitat pentru acest tirg, MCC si-a asumat organizarea.
Grigore Arsene, presedintele AER, implicat anii trecuti in participarea Romaniei la Tirgul de la Frankfurt, a refuzat sa comenteze modul de organizare perfectat de MCC. A subliniat insa ca mai importante decit decorul standului sint modul in care sint promovati autorii si coerenta prezentarii, pe care presedintele AER n-a constatat-o anul acesta: Conceptul a fost sa aduni 37 de edituri si sa incluzi zece in catalogul general. Despre modul in care editurile romanesti si-au prezentat oferta la tirg, Arsene comenteaza ca majoritatea si-au trimis cartile cu lehamite, stiind ca de fapt nu se va intimpla nimic cu ele. Cu toate acestea, el recunoaste ca MCC s-a agitat foarte mult pentru organizarea din acest an.
Silviu Dragomir, director executiv al Editurii Trei, critica numarul limitat de edituri si neclaritatea metodelor prin care s-a facut selectia: Au fost foarte putine edituri, dupa criterii stiute numai de ei. De exemplu, noi n-am fost invitati. Lidia Bodea, director general al Editurii Humanitas, face observatii legate de spatiul redus alocat editurilor, mai ales cind e vorba de unele mari, precum Humanitas si Polirom, cu sute de titluri scoase anual. Desi crede ca participarea de anul acesta a Romaniei la Frankfurt e superioara celei de anul trecut, Dan Iacob, director general al Editurii ART, gaseste compensatii pentru look-ul standului nostru in faptul ca nici acelea ale altor tari din Europa de Est n-au aratat mai bine si intr-o realitate care e pe cale sa devina traditie: Standul romanesc a aratat prost dintotdeauna.
Tudorel Urian, purtatorul de cuvint al Ministerului Culturii si Cultelor, a declarat ca deocamdata nu poate face nici o declaratie despre felul in care s-a prezentat Romania la Tirgul de la Frankfurt, deoarce este prea devreme, iar Ana Andreescu inca nu s-a intors in tara.
MCC masacreaza si engleza
In ceea ce priveste prezentarea bio-bibliografiilor autorilor romani invitati la Tirgul de Carte, exprimarea in limba engleza din catalogul realizat de MCC nu numai ca lasa de dorit, dar pe alocuri nu este nici macar inteligibila, creind un comic involuntar. Despre romanul Lumea in doua zile, al lui George Balaita, se spune ca: A dark legend interweaves around his person with infernal powers, which he doesnt take seriously. Especially because home, in his home town, he is «the most docile pet». Cit despre romancierul Petru Cimpoesu, aflam ca he prefers nevertheless the term «dream» for the atmosphere in his novels as the absolute opposite to despair. Matei Visniec, pe de alta parte, este bine cunoscut si pentru his acid-written poetry, din care se deduce ca scriitorul scrie poeme exclusiv sub influenta drogurilor. Ana Andreescu, reprezentanta Ministerului Culturii si Cultelor, a declarat pentru Cotidianul ca pliantul a fost realizat de aceeasi firma care a construit si standul, adaugind: Nu as putea exact sa va spun cine a redactat si a tradus textele din pliantul de prezentare, eu nu am fost in tara sa-mi dau BT-ul. Stiu doar ca au fost revizuite de un german.
