Dupa anii adolescentei petrecuti intre zidurile unui internat sumbru, de care isi va aduce aminte cu teama, si un bacalaureat obtinut in 1878, Michel Zevaco va lucra pentru scurta vreme ca profesor, asa cum faceau destui din generatia sa, insa spre stupefactia celor care il cunosteau alege sa renunte la scoala si intra in armata, unde va ramane pret de patru ani. Se pare ca a fost un bun militar, pentru ca patru ani mai tarziu avea gradul de sublocotenent de dragoni, insa renunta la posibilitatea unei cariere militare.
Atras mai curand de viata politica si in chiar mai mare masura de agitatia ziarelor, incepe sa lucreze ca jurnalist si ulterior ca secretar de redactie al ziarului L'Egalite, pe atunci condus de Jules Roques. Sedus de ideile socialiste, foarte la moda atunci, dar simpatizand si cu anarhismul, Zevaco va candida fara succes in alegeri, cunoaste o buna parte din oamenii politici importanti ai epocii, dar discursurile si articolele sale, adesea violente si incomode, ii aduc numai neplaceri. Va fi de altfel arestat si condamnat in repetate randuri, inchis pentru perioade scurte pentru "delicte de presa", inclusiv pentru "indemn la asasinat". Dezamagit, obosit, tracasat de obligatiile jurnalistice si de viata politica, Michel Zevaco la renunta in cele din urma la perspectivele unei astfel de cariere si, in 1900, din nou eliberat din inchisoare, isi va dedica restul vietii literaturii. Mai precis romanelor-foileton, care se bucurau atunci de o popularitate imensa, si nu putine publicatii reuseau sa vanda tiraje impresionante tocmai datorita lor.
Debuteaza cu Borgia in paginile ziarului La Petite Republique socialiste in acelasi an, si reactia cititorilor este atat de mare incat va scrie pentru urmatorii ani mult, in serie, si daca unii critici il ignoratu sau ii consacrau cronici proaste publicul il adora. In acelasi jurnal apare pentru intaia oara si personajul Pardaillan, populara sa creatie, si chiar daca cinci ani mai tarziu ii intalnim semnatura in Le Matin, cu care va colabora pana in 1918, continua sa publice in acelasi ritm. Aici apare ciclul Cavalerii Pardaillan (si nu numai), iar foiletoanele vor fi publicate si in volum, intr-o serie foarte populara atunci, in buna masura datorita pretului accesibil.
Michel Zevaco a murit pe 8 august 1918.